Ziua Internațională a Femeii a fost marcată la Palatul Parlamentului prin dezbaterea “Respect Mama, respect viața !” care a avut ca principală temă sănătatea mamei ca o garanție a sănătații generației viitoare. Dezbaterea, organizată cu sprijinul Fundației World Vision,  în cadrul proiectului ”Mame pentru viața. Viața pentru mame”,  a fost găzduită de Comisia de Sănătate Publică din Senat și Comisia de Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

Au fost  abordate  teme de actualitate legate asistența integrată, completă și competentă a gravidei ca o condiție imperativă pentru reducerea mortalității materne și neonatale în România, în contextul în care mortalitatea maternă și neonatală se află în topul statisticilor europene si  numărul sarcinilor la minore ca și procentul femeilor care nu ajung la medic până la naștere a crescut vertiginos.  

 In  2015 s-au  înregistrat  oficial, în România, conform Institutului Național de Statistică:

• 201.023 născuți vii: 19474 ( 1 din 10) din acești nou născuți aveau mame  adolescente  sub 19 ani
• 700 mămici  nu împliniseră  15 ani la data la care au dat naștere unui alt copil.
• 70447 avorturi raportate oficial în 2015. Din acestea, 6431 avorturi la adolescente între 15-19 ani
• 38 861 de femei nu au ajuns niciodată la medic pâna la naștere, adică una din cinci. Numărul femeilor care nu își permit sau nu au educația sa mergă la medic a crescut alarmant si în mediul urban. Sursa datelor – Evenimente Demografice – Inst. Național de Statistică , Prof N Suciu, Presedinte SOGR, Director INSMC Alexandrescu Rusescu
• Mortalitatea maternă în 2015 se afla la nivelul de 14,4 la 100000 de nou născuți, situând România pe primul la acest capitol, la un nivel dublu faţă de media UE, de 10 ori mai ridicat faţă de Polonia şi Austria, de 3 ori mai mare faţă de Bulgaria.

În cadrul evenimentului  s-au  lansat campania  “Respect Mama, respect viața !” şi apelul pentru constituirea Alianţei pentru Sănătatea Mamei din România, un mecanism de solidaritate și capacitare a societății civile și societăților profesionale de a sprijini autoritățile în soluționarea barierelor întâmpinate de femeile gravide, în special cele vulnerabile,  în accesarea serviciilor de îngrijire pentru mamă și nou născut.

Moderatorii dezbaterii au fost  Diana Brâncuş, jurnalist TVR, Ionela Gavriliu, ambasador proiect si Cornelia Scarlatescu Paraschiv, coordonatorul evenimentului.

Evenimentul a reunit reprezentanţi şi experţi ai principalelor instituţii responsabile de Mama si Copil: Ministerul Sănătăţii, CNAS, INSMC, INSP, DSP,SNMF, AREPMF, AMFB, CNSMF, CPSS, OAMMGR, Asociaţiile Moaşelor , UNICEF, Salvaţi Copiii, Mame pentru Mame, SAMAS, Promama, Unu şi Unu, Fundaţia Regina Maria, Asociaţia de Educaţie Prenatală, World Vision, Societatea de educaţie contraceptivă şi sexuală dar şi reprezentanţi ai ambasadelor Statelor Unite şi Finlandei, parlamentari, experti şi reprezentanţi mass media.

 Președintele Comisiei de Sănătate Publică din Senat, Laszlo Attila, a declarat, în cadrul evenimentului, că de mulți ani se întreabă de ce nu se fac anumiți pași la nivel legislativ și al administrației publice pentru îmbunătățirea situației mamelor și a copiilor. “Incă sunt carențe în finanțarea programelor naționale privind mama și copilul”a menţíonat senatorul.

Președintele Comisiei de Sănătate Publică din Senat le-a transmis participanților la eveniment că, împreună cu președintele Comisiei de Sănătate si Familie din Camera Deputaților, Florin Buicu, au toată disponibilitatea dacă specialiștii consideră că sunt necesare măsuri la nivel legislativ. Laszlo Attila a mai precizat că nu crede în măsuri impuse, care nu sunt acceptate de specialiștii în domeniu și beneficiari, deoarece ele ar fi sortite eșecului.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătății Rareș Trișcă a punctat faptul că mama și copilul se află în centrul atenției Ministerul Sănătății, iar în strategia de sănătate pentru perioada 2014 — 2020 un capitol separat este dedicat mamei și copilului. De asemenea, acesta a menționat importanța inființării celor 6 centre de excelență pentru asistență prenatală în România.

Răzvan Vulcănescu, Vicepreședintele CNAS a atras atenția ca femeia insărcinată este asigurată atat preventiv cat si curativ, pentru perioada prenatală, intranatală si postnatală în România si că toți furnizorii de servicii medicale aflați în contract cu CNAS au obligația contractuală să furnizeze prioritar servicii de sănătate pentru  gravide si nou născuţi.  Vicepresedintele CNAS a menționat că femeile care nu sunt acceptate pentru analize pot apela telverde, un telefon aflat la dispoziția acestora in fiecare Casa Județeana si la nivel central si a susținut că drepturile asiguraților trebuie cunoscute mai bine si respectate.

Participanţii la dezbatere au ridicat problema disfuncţiilor legate de acceptarea gravidelor neasigurate în sistemul electronic al CNAS, birocraţie excesivă în înscrierea unei gravide în sistemul de asigurări, drumuri repetate la laboratoare ptr. analize- nu mai sunt fonduri, număr insuficient de cabinete de specialitate obsterica ginecologie care au contract cu casele de asigurări, lipsa contraceptivelor şi furnizorilor de servicii de PF, lipsa monitorizării gravidei conform calendarului în vigoare, stabilit de Ministerul Sănătăţii, dificultatea accesării serviciilor de bază privind asistenţa prenatală şi de planning familial, lipsa unor sisteme de control şi răspundere asupra calităţii  serviciilor medicale, lipsa actualizării ghidurilor şi protocoalelor de urmărire a gravidei şi nou născutului.

Au fost propuse şi numeroase soluţii, printre ele: informarea eficientă a gravidelor asupra drepturilor lor, o mai bună comunicare internă şi coordonare între angajaţii instituţiilor de specialitate, oferirea unor vouchere gravidelor vulnerabile care să le asigure accesul necondiţionat şi imediat  la serviciile de investigaţie şi laborator, reţea de policlinici sociale,  dezvoltarea echipei medicului de familie pentru a putea acoperi problemele legate de cazurile sociale, vulnerabile, dificile, dezvoltarea reţelei de asistenţi medicali comunitari şi de moaşe, care ar putea consilia şi urmări adecvat gravidele din comunităţile defavorizate sau rurale, unde există o lipsă acută de personal medical; obligaţia utilizării Carnetul gravidei, subvenţionarea transportului  la consulturi de specialitate pentru gravidele din rural, condiţionarea drepturilor  şi beneficiilor sociale de prezentarea periodică la consultaţia prenatală , organizarea în structura DSP a unor compartimente cu atribuţii în monitorizarea stării de sănătate în sfera reproductivă şi a serviciilor aferente oferite populaţiei.

A fost subliniată importanţa dezvoltării şi perfecţionării reţelei de asistenţi comunitari şi a centrelor comunitare care pot oferi servicii integrate, adaptate nevoilor gravidelor şi copiilor  din mediul rural. Reprezentantul Ministerului Sănătăţii, Lidia Onofrei,  a dat încurajări că acest proiect va continua sa fie implementat şi dezvoltat.

“ O viaţă mai bună pentru copii începe cu o stare bună de sănătate a mamei şi cu respect pentru puterea sa de a da viaţă. Prin campania”Respect mama. Respect viaţa”, dorim să ne alăturăm, specialiştilor care veghează la sănătatea mamelor şi să oferim viitoarelor mame şansa de a fi preţuite, respectate şi de a se bucura de acest statut privilegiat”, a menţionat Daniela Buzducea, Directorul Executiv al Fundației World Vision România.

http://www.doctorulzilei.ro/situatia-gravidelor-din-romania-procentul-femeilor-care-nu-ajung-la-medic-pana-la-nastere-crescut-vertiginos/

Interviu cu conf. univ. dr. Corneliu Florin Buicu, președinte Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților

„Vreau să ajungem la finalul acestui mandat la dezideratul solicitat de profesioniștii din Sănătate, de asociațiile de pacienți, de alocare în 2020 a unui procent de 6,4% pentru Sănătate. Această măsură arată că Sănătatea a devenit o prioritate asumată, nu numai declarată a guvernanților.“ de Roxana Maticiuc

Care sunt în acest moment prioritățile din Sănătate?

Prioritățile din Sănătate sunt prioritățile considerate de români importante și care au primit un vot în 11 decembrie 2016, prezentate în programul de guvernare. Vorbim de o creștere a finanțării sistemului de sănătate care începe din acest an, dorită de noi toți, și care va fi direcționată atât către o creștere a veniturilor personalului medical, cât și către o îmbunătățire a condițiilor de infrastructură sanitară și a asigurării unor servicii medicale de calitate și de acces la tratamente și medicamente.

Din perspectiva poziției pe care o ocupați, de președinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, care sunt obiectivele și planurile dumneavoastră?

Obiectivele pentru mandatul care tocmai începe sunt de a oferi, împreună cu colegii mei din Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, împreună cu colegii mei din Partidul Social Democrat, crearea cadrului legislativ pentru a pune în practică programul de guvernare. Consider că avem nevoie de creșterea încrederii în sistemul de sănătate românesc, atât din partea pacienților, cât și din partea profesioniștilor din sistem. Lucrurile bune trebuie să continue, trebuie să continuăm să „reparăm“ anumite derapaje care vin din trecut, așa cum au fost cele de salarizare, și să construim împreună un nou „Cod al Sănătății“. Legea Sănătății a împlinit 11 ani și, așa cum a declarat și președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea, avem nevoie de un cadru care să cuprindă cât mai multe din norme, alături de legile din Sănătate, într-un singur cod.

De asemenea, în perioada acestui mandat îmi doresc să reușim să creăm cadrul, așa cum am promis în campania electorală, de reglementare pentru asigurarea continuității vaccinurilor prin Legea vaccinării, pentru reglementarea suplimentelor alimentare etc.

Care sunt marile proiecte spre care vor fi direcționați banii din Sănătate?

Banii din Sănătate, ca termen generic, înseamnă pe de o parte sumele colectate de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar pe de altă parte, bugetul alocat Ministerului Sănătății, dar și sumele provenite de la autoritățile publice locale, bani europeni sau bani utilizați pentru infrastructura din sănătate proveniți de la Banca Mondială, sau de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. De asemenea, începând cu acest an va fi înființat Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), din care în următorii ani sunt prevăzute investiții și în sănătate, și vorbim aici despre spitalul republican și despre spitalele regionale.

Conform Legii Bugetului de Stat pentru anul 2017, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va avea un buget cu +10,4% mai mare față de anul precedent, însemnând un plus de 2,7 miliarde lei.

Acești bani vor acoperi creșterile salariale din Sănătate prevăzute de Legea 250/2016 provenite din transferuri de la bugetul de stat, creșterea sumelor alocate pentru medicamentele utilizate în programele cu scop curativ(+24%), creșterea sumelor pentru îngrijiri la domiciliu (+14,4%), centre medicale multifuncționale (+14,4%), asistență clinică de specialitate (+13,2%), asistență primară de specialitate (+8,3%), servicii paraclinice (+9,3%) și servicii stomatologice (+5,9%).

Tot din FNUASS, urmează a se încheia contracte cost-volum pentru ariile terapeutice oncologie și hepatite, sumă cu care CNAS este acreditată să încheie contracte în limita creditelor de angajament  de 3,09 miliarde de lei.

Vorbim despre îndeplinirea programului de guvernare care prevede pe de-o parte creșterea veniturilor personalului medical, simțită în buzunare de angajații din sănătate începând cu acest an, renunțarea la comisiile care aprobau tratamentele medicale din cadrul caselor de asigurări, permițând accesul imediat al pacientului la tratament, și includerea în acest an a asigurării unui medicament compensat 100% pentru fiecare boală.

Banii prevăzuți în bugetul Ministerului Sănătății vor asigura, de asemenea, acoperirea creșterilor salariale prevăzute de Legea 250/2016, pentru personalul plătit din transferuri de la Ministerul Sănătății, asigurarea unui buget de peste 700 de milioane de lei pentru vaccinuri, dotarea fiecărui spital județean care nu are un echipament Computer Tomograf.

Din Fondul Social de Dezvoltare și Investiții sunt preconizate pentru perioada celor patru ani investiții în infrastructura de sănătate de 3,5 miliarde euro către Spitalul Republican din Capitală și către opt spitale regionale.

Pacienții români au nevoie de tratamente inovative, dar ei se plâng inclusiv de faptul că nu au acces la unele medicamente de bază. Care ar fi soluția pe termen lung, în acest caz?

Prima măsură, de asigurare a accesului, a fost luată prin renunțarea la comisiile care „aprobau“ tratamentele. Prin această măsură, medicul curant are posibilitatea să prescrie pacientului tratamentul de care acesta are nevoie.

O altă motivație a lipsei medicamentelor din România este reglementarea prețului și, drept consecință, comerțul intracomunitar, cunoscut ca „export paralel“. Pe termen scurt, trebuie găsită soluția pentru limitarea acestui „export paralel“ doar pentru cantitățile de medicamente suplimentare nevoii de serviciu public. Asta se poate face fie prin interzicerea pe o anumită perioadă a acestui export, pentru un timp bine definit, așa cum fac și alte țări europene, fie prin introducerea avizării acestui „export“ la deținătorul de Autorizație de Punere pe Piață (APP), care este obligat să asigure prin „obligația de serviciu public“ cantitățile necesare de medicamente pentru România.

Pe termene mediu și lung, așa cum am mai declarat, consider că principiile de stabilire a prețului la medicamente trebuie să fie incluse la nivel de lege, de asemenea principiile de decontare a medicamentelor. Părerea mea este că trebuie să vorbim de decontarea unui serviciu farmaceutic și nu de decontarea unor medicamente, de un serviciu de distribuție și nu de decontarea unor marje de preț ale medicamentelor. Aceste lucruri sunt necesare tocmai pentru a asigura predictibilitate și transparență acestei piețe. De asemenea, am constatat că România poate să aibă buget multianual, când guvernul a aprobat alocarea sumei de 1,6 miliarde de euro pentru patru fregate, dar am constatat că nu am putut avea buget multianual pentru asigurarea de vaccinuri pentru populație, și asta trebuie să fie reglementată.

Reprezentanții industriei farma din România cer predictibilitate și transparență legislativă. Au vreo șansă ca prevederile legislative, diferitele modalități de calcul, ordine de ministru etc. să nu se mai schimbe brusc, într-o manieră esențială?

Asta ne dorim și noi. Fără predictibilitate și transparență, de ambele părți, nu se pot realiza dezideratele. Asigurarea celui mai bun tratament, atunci când pacientul are nevoie, la cel mai bun preț, cu asigurarea continuității acelui tratament este dezideratul oricărui sistem de sănătate. La acest deziderat se poate ajunge prin dialog constructiv între autorități și industrie, cu participarea organizațiilor de pacienți și cele ale profesioniștilor din sistem, pentru asigurarea unui sistem win-win. Îndrăznesc să cred că vom ajunge să îndeplinim acest deziderat în perioada acestui mandat.

Care sunt marile probleme din Sănătate și care sunt cauzele acestor probleme?

Spuneam la început că lipsa încrederii este una dintre problemele sistemului de sănătate. A pacienților, a profesioniștilor, a furnizorilor și chiar a industriei. Cauza este determinată atât de subfinanțarea sistemului de sănătate românesc, comparativ cu finanțarea procentuală din PIB a sănătății de către alte sisteme de sănătate europene, dar este și rezultatul unor campanii în care am văzut multe și mult timp doar „nerealizările“ și „nemulțumirile“ din sistemul de sănătate. Acestea, prezentate pe bună dreptate, nu fac ratingul făcut de „realizările“ sistemului de sănătate.

Măsurile din programul de guvernare vor determina o creștere graduală a sumelor alocate către sănătate astfel încât, de la 4-4,5% din PIB alocat Sănătății acum, să ajungem la finalul acestui mandat la dezideratul solicitat de profesioniștii din Sănătate, de asociațiile de pacienți, de alocare în 2020 a unui procent de 6,4% pentru Sănătate. Această măsură arată că Sănătatea a devenit o prioritate asumată, nu numai declarată, a guvernanților. Și această creștere trebuie să meargă spre creșterea veniturilor personalului medical, pentru că îngrijirile pentru sănătate nu se pot face fără resursa umană, să meargă spre asigurarea unor condiții de infrastructură decente, a unor dotări necesare și spre tratamentele de care pacienții au nevoie. Îndrăznesc să cred că prin toate aceste măsuri vom reuși să determinăm creșterea încrederii pacienților și a profesioniștilor în sistemul de sănătate românesc.

http://www.politicidesanatate.ro/64-pentru-sanatate-2020

Comisia PSD de monitorizare a activităţii Guvernului este formată din zece membri, printre care preşedintele formaţiunii, Liviu Dragnea, şi primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre, a precizat, luni, într-o conferinţă de presă, că acest for structurat la nivelul PSD are următoarea componenţă: Liviu Dragnea, Mihai Fifor, Marian Neacşu, Gabriela Firea, Şerban Nicolae, Doina Pană, Iulian Iancu, Viorica Dăncilă, Leonardo Badea, Florin Buicu.

Potrivit lui Dobre, Comisia PSD de monitorizare nu intevine în activitatea guvernamentală şi nu dă dispoziţii privind modul în care se iau decizii în Guvern.

Dobre a menţionat că această Comisie de monitorizare este interesată de realizarea obiectivelor asumate de PSD în campanie şi în programul de guvernare, precum şi de raportarea Guvernului la aşteptările cetăţenilor.

„Premierul Grindeanu şi echipa sa au libertate totală de decizie în Guvern (...) Comisia nu ia decizii politice, ci este o echipă de analiză şi evaluare. Deciziile politice se iau în forurile de conducere ale PSD. Comisia nu spijină politic un ministru sau o măsură de guvernare”, a mai spus Dobre.

Comisia PSD de monitorizare a Guvernului a emis, luni, un prim raport din care rezultă că Executivul Grindeanu are un procent de realizare a promisiunilor asumate în campania electorală şi în programul de guvernare de 70% pentru primul trimestru al anului 2017.

„Avem un prim raport al Comisiei de monitorizare. Pentru primul trimestru al anului 2017 aveam 54 promisiuni asumate în campanie şi în programul de guvernare. Au fost realizate 38. Avem peste 70% pentru primul trimestru procent de realizare. E un rezultat foarte bun”, a spus luni purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre, într-o conferinţă de presă.

El a arătat că acest rezultat arată că Guvernul a reuşit să ţină pasul cu calendarul propus, deşi au fost trei obstacole care au obstrucţionat actul de guvernarea: întârzierea numirii premierului, tergiversarea adoptării bugetului şi presiunile exercitate asupra Guevrnului în urma OUG 13, care au reclamat bună parte din timpul premierului.

Dobre a spus că Guvernul a reuşit în această perioadă să majoreze nivelul de venturi la aproape toate categoriile sociale care erau în risc de sărăcie, fiind bifate creşterea salariului minim la 1450 de lei, creşterea salariilor din sănătate şi educaţie, eliminarea CASS la veniturile suplimentare, eliminarea plăţii CASS pentru pensionari, creşterea pensiei minime - care ar trebuie să intre în vigoare la 1 martie - dublarea fondului de burse studenţeşti, gratuităţile pentru studenţi la călătoriile CFR.

Potrivit lui Dobre, în evaluarea Comisiei de monitorizare există 3 priorităţi majore pentru perioada următoare: Legea prevenţiei, Lege salarizării unitare şi Departamentul pentru debirocratizare, care va funcţiona la nivelul SGG şi care va face un nomenclator al taxelor din România.

http://www.gandul.info/politica/primul-raport-al-comisiei-psd-care-monitorizeaza-guvernul-70-din-promisiuni-au-fost-realizate-in-trimestrul-i-16174718

“In data de 22 februarie 2017, la Parlamentul României, a avut loc o dezbatere publică pe tema ’’Provocări viitoare pentru serviciile de sănătate – O abordare națională și europeană”

Moderatorul si organizatorul evenimentului a fost dl europarlamentar Victor Negrescu, gazda evenimentului a fost dl. Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu – Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, iar organizatorii au fost trei fundatii de centru-stânga, cu cărți de vizită consacrate la nivel european: Fundația Europeană de Studii Progresiste, Fundația Friedrich Ebert Stiftung și Fundația Stânga Democratică. Printre invitați s-au numărat ministrul sănătății [n.b. Florian Bodog] parlamentari din diverse formațiuni politice, reprezentanti ai asociațiilor de pacienți, reprezentanți ai unor asociații profesionale și reprezentanți ai Federației Hipocrat, inclusiv ai Sindicatului Promedica” (Informare Promedica).

Exista o lista ceva mai ampla a vorbitorilor, dar care nu reflecta toate interventiile. Aici, fac doar o selectie succinta a ceea ce s-a discutat in timpul conferintei.

Inainte de asta, as vrea sa subliniez faptul s-a desfasurat mai mult ca o dezbatere, ceea ce a fost de apreciat. Dnul Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu chiar a insistat asupra dialogului si a tinut sa dea un raspus fiecarei interventii.

Din deschidere, dumnealui si Ministrul Florian Bodog au insistat asupra importantei dialogului. Dnul Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu a vorbit despre transparenta, nevoia de a includere in dialog a tuturor participantilor in sistem si de nevoia de a recladi increderea doctorilor si a pacientilor.  Dnul Ministru Florian Bodog, prezent doar in deschidere, a pus accent atat pe dialog, cat si pe nevoia de colaborare dintre executiv si legislativ.

Tot in deschidere, Dnul Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale de Protectie a Pacientilor a vorbit despre nevoia de a trece peste dialogul ceremonial. Este nevoie de o abordare responsabila si o informare corecta, de un altfel de politica. A subliniat ceva foarte relevant, mai ales in contextul studiului prezentat, ca trebuie sa stii ce intrebari sa pui, ce este relevant si cum trebuie investigat. Exemplul Dnului Barbu a fost: este o mare diferenta intre a intreba Vreti medicamente ieftine? si Vreti medicamente ieftine pana la limita in care ele nu ar disparea dupa piata?. Dna Rozalina Lepadatu, presedintele Asociatiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune si ICEEhealter ;), a intervenit specific pe tema medicamentelor, a dramelor prin care trec pacientii si a scamatoriilor la care trebuie sa recurga pentru a putea avea continuitate in tratament.

O sa divaghez un pic pe marginea necesitatii de a pune intrebarile corecte si relevante. Antropologul  Diana Forsyth (2002) a relatat cum, in anii ’90, un grup de neurologi a esuat sa identifice prima si cea mai importanta intrebare a pacientilor care sufereau de migrene: Am I going to die? (O sa mor?). Atentionare mai mult decat relevanta – retineti cand rasfoiti studiul.

Tot Dnul Barbu a subliniat ca este nevoie de continuitate in guvernare, de nevoia de schimbare a legislatiei si conceperea ei pe baza infrastructurii, de renuntare la populisme, de guvernare activa, pentru noi, cu societatea civila.

Lectorul universitar Alina Duduciuc, PhD, a subliniat ca nu avem cultura cercetarii. Foarte relevant, deoarece este nevoie imperioasa de a ne dezvolta in aceasta directie pentru a putea crea politici adecvate si adaptate. Dumneai a vorbit si despre necesitatea de a colabora. A mai remarcat faptul ca, de exemplu, in criza vaccinurilor, nicio voce credibila din sanatate nu a vorbit despre asta. [UPDATE: Dna Dr Sandra Alexiu, vicepresedintele Societatii Nationale de Medicina Familiei (SNMF) si membra a Grupului de vaccinologie mi-a atras atentia asupra faptului ca in cazul vacciunurilor, doctori si organizatii au luat pozitie in mod constant si repetat. Un exemplu Dr. Sandra Alexiu: Exista un deficit de vaccinuri (oct. 2016).] Altfel spus, este nevoie de leadership in randul profesionistilor. Aici, as vrea sa salut initiativa doctorului Mihai Craiu, care a creat pagina Facebook Spitalul Virtual pentru Copii, menita sa dialogheze si sa educe corect. Vizitati-o, promovati-o, este fantastica. Medicul de familie Otilia Tiganas publica adesea bloguri educative si informative. Totusi, cred ca la ce face referire Alina Duduciuc este cu totul altceva – pozitii ale organizatiilor profesionale sau ale profesionistilor din sanatate, atunci cand conteaza, atat in cazurile care ajung in agenda publica, cat si in cazurile in care probleme, poate mai putin acute sau constientizate de publicul larg, sunt relevante pentru activitatea sistemului sau a unei unitati medicale. In final, Alina Duduciuc a vorbit despre nevoia de a avea o comunicare medic pacient imbunatatita, dar ca aceasta nu poate fi un deziderat realist in conditiile de supranormare actuale.

Doctorul Victor Enache a subliniat faptul ca doctorii tin “in picioare un sistem subred”, ca relatia medic – pacient, bazata pe incredere, pare sa eludeze cumva discutiile despre sistemul de sanatate…

Reprezentantii Sindicatului Promedica, Presedintele Dr Eleodor Carstoiu si Vicepresedintele Dr Marian Stamate, “au sustinut interventii pragmatice, solicitand interventii imediate ale guvernantilor si legislatorilor in directia stoparii exodului personalului medical, a imbunatatirii calitatii actului medical si a recladirii pe baze recunoscute la nivel european a scarii de valori sociale si profesionale” (informare Promedica). S-a vorbit despre venituri, despre insuficienta de cadre medicale, iar Dr Carstoiu a sustinut prin exemple concrete, nevoia de a interveni cat mai urgent pentru a remedia situatii care afecteaza grav actul medical si situatia pacientilor. Dr Stamate a subliniat faptul ca este nevoie de schimbare de paradigma la nivelul sistemului, care nu trebuie sa se limiteze la contributiile la sanatate, ci implica multe paliere, incepand cu educatia, inclusiv trainingul specialistilor (i.e. crearea unor centre de excelenta). A mai vorbit despre malpraxis si statutul profesiilor medicale.

In final, am sa mai mentionez doua interventii… Dna Vania Limban, moasa si reprezentanta a Asociatiei Moaselor din Romania care considera ca este nevoie de o reglementare corespunzatoare a acestei profesii. A doua interventie, imi pare rau ca nu am retinut numele intreg – Dna Daniela…, reprezentanta a unei asociatii de educatie sexuala si planificare familiala la care sunt afiliate 67 de organizatii relevante, a aratat ca din 2004 nu mai exista niciun studiu la nivel national in acest domeniu si ca Romania sta cel mai rau in Europa la numarul de sarcini sub varsta de 15 ani.

Tot informarea Promedica face o buna sinteza a interventiilor Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu: “Domnul Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu a vorbit de intenția Comisiei de Sănătate a C.D. [n.b. Camera Deputatilor] de a elabora in 2017 un cod de legi cuprinzător care să includă Legea sănătății – modificată și acte normative  cu privire la statutul categoriilor profesionale care desfăsoară activitate în sistemul de sănătate, cu privire la implementarea directivelor europene in ceea ce priveste trasabilitatea medicamentelor autorizate pe piața din Romania, cu privire la achizițiile din domeniul sanitar in ceea ce priveste stocul de vaccinuri si produse utilizate in bolile cu afectare majoră a pacienților, cu privire la investigatiile pentru bolile incluse in programele naționale de sănătate si alte reglementări de prețuri sau servicii medicale, precum și legate de normative si normarea muncii, de circulația in spațiul european a specialiștilor.”

In final, iata studiul mentionat. Dar, pentru a pune intr-o perspectiva mai ampla rezultatele acestuia, subliniez ca Romania in 2016 apare ca cel mai slab sistem de sanatate din toata Europa (nu doar EU), conform evaluarii Euro Health Consumer Index.

Fac mentiunea ca studiul, in afara de faptul ca defalcheaza pe grupe de varste, nu prea face referire la generatia Millenials… Cred ca aici ar trebui pornit de la a intelege intai ce trebuie intrebat si… da. Subiecte precum tehnologie, inovatie, telemedicina, perceptii asupra sistemului informational din sanatate, informare adecvata, inclusiv in medii digitale…. Doar zic.

Am sa inchei cu finalul din informarea Promedica, nu doar pentru ca e mai usor :-), dar mi-a placut: “Salutam inițiativa Comisiei de Sănătate din cadrul Camerei Deputaților, a tuturor formațiunilor politice care doresc să intervină și societății civile implicate astfel încât să influențeze, speram in timp util, evoluția favorabilă în toate direcțiile, a sistemului de sănătate.”

http://lorenamacnaughtan.com/2017/02/26/conferinta-provocari-viitoare-pentru-serviciile-de-sanatate-o-abordare-nationala-si-europeana-bucuresti-22-feb-2017/

In data de 22 februarie 2017, la Parlamentul României, a avut loc o dezbatere publică pe tema ’’Provocări viitoare pentru serviciile de sănătate – O abordare națională și europeană’’

Moderatorul si organizatorul evenimentului  a fost dl europarlamentar Victor Negrescu, gazda evenimentului a fost dl. Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu – Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, iar organizatorii au fost trei fundatii de centru-stânga, cu cărți de vizită consacrate la nivel european: Fundația Europeană de Studii Progresiste, Fundația Friedrich Ebert Stiftung și Fundația Stânga Democratică. Printre invitați s-au numărat ministrul sănătății, parlamentari din diverse formațiuni politice, reprezentanti ai asociațiilor de pacienți, reprezentanți ai unor asociații profesionale și reprezentanți ai Federației Hipocrat, inclusiv ai Sindicatului Promedica – care au sustinut interventii pragmatice, solicitand interventii imediate ale guvernantilor si legislatorilor in directia stoparii exodului personalului medical, a imbunatatirii calitatii actului medical si a recladirii pe baze recunoscute la nivel european a scarii de valori sociale si profesionale.

Fluxul dezbaterii s-a concentrat pe prezentarea unui studiu de impact realizat de cele trei organizatii non-profit cu activitate extinsă la nivel european, realizat pe un eșantion de 1000 de persoane la nivel național si patru focus-grupuri (medici, asistenti si alte categorii de persoane implicate in activitatea medicală). In cadrul studiului au fost evaluate: gradul de incredere al populației in serviciile de sănătate, obțiunile de creștere a calității serviciilor din sănătate in sfera publică versus sfera privată a sistemului, aspecte legate de lipsa de personal, de echipament, salarizare, subfinanțare, aspecte legate de politicile si ideologia politică a autorităților implicate in deciziile care vizează sectorul de sănătate implicate atat la nivel național, cât și la nivel european.

Concluzia finală, in urma luărilor de cuvânt și a analizei problemelor si propunerilor expuse, a fost că este necesar si urgent ca legislația din domeniul sanitar să fie modificată și adaptată la realitate, în sensul în care disfuncționalitățile actuale să fie scoase la lumină, să fie analizate și soluționate prin participarea in grupuri de lucru a tuturor participanților si beneficiarilor sistemului de sănătate.

Domnul Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu a vorbit de intenția Comisiei de Sănătate a C.D. de a elabora in 2017 un cod de legi cuprinzător care să includă Legea sănătății – modificată și acte normative  cu privire la statutul categoriilor profesionale care desfăsoară activitate în sistemul de sănătate, cu privire la implementarea directivelor europene in ceea ce priveste trasabilitatea medicamentelor autorizate pe piața din Romania, cu privire la achizițiile din domeniul sanitar in ceea ce priveste stocul de vaccinuri si produse utilizate in bolile cu afectare majoră a pacienților, cu privire la investigatiile pentru bolile incluse in programele naționale de sănătate si alte reglementări de prețuri sau servicii medicale, precum și legate de normative si normarea muncii, de circulația in spațiul european a specialiștilor.

Salutam inițiativa Comisiei de Sănătate din cadrul Camerei Deputaților, a tuturor formațiunilor politice care doresc să intervină și societății civile implicate astfel încât să influențeze, speram in timp util, evoluția favorabilă în toate direcțiile, a sistemului de sănătate.

http://sindicatpromedica.ro/provocari-viitoare-pentru-serviciile-de-sanatate-o-abordare-nationala-si-europeana-cu-participarea-promedica-si-federatiei-hipocrat/

Un nou pachet de legi în domeniul Sănătăţii va intra în lucru până la sfârşitul anului, a anunţat preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, conferenţiar doctor Florin Buicu.
El a spus că dorinţa actualei coaliţii de guvernare este de a avea un singur Cod al sănătăţii, care să reunească toate.
Florin Buicu a precizat şi că vor fi dezbateri ample pe această temă:  

"În momentul în care vom avea, să spunem, un statut al personalului medical care să cuprindă toate tipurile de servicii medicale, cu toate categoriile de personl, putem avea un pachet care să reunească toate categoriile de servicii medicale. Şi când mă refer la servicii medicale, mă refer şi la servicii farmaceutice. România trebuie să se hotărască dacă decontează medicamente sau dacă decontează servicii farmaceutice, şi aceasta este o decizie care trebuie să fie luată în urma dezbaterilor cu pacienţii, cu profesioniştii, industria.”

http://www.radiomures.ro/stiri/un-nou-pachet-de-legi-in-domeniul-sanatatii-va-intra-in-lucru-pana-la-sfarsitul-anului.html