O nouă Lege a Sănătății, reglementarea domeniului suplimentelor alimentare, etichetarea și taxarea alimentelor nocive care aduc prejudicii sănătății sunt măsuri ce urmează să fie dezbătute și implementate în următoarea perioadă. Mai multe detalii a oferit Conf. Dr. Florin Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.

Programul de guvernare 2017-2020 prevede adoptarea Legii Sănătății până cel târziu la sfârșitul anului 2017. În ce stadiu de implementare se află proiectul de Lege?
Actuala Lege a Sănătății, asumată de Guvernul din 2006, a avut până acum peste 1400 de modificări și a beneficiat de prima republicare abia în anul 2015.
Programul de guvernare își propune să elaboreze o nouă Lege a Sănătății până la finele acestui an. Poate că noua lege nu va fi adoptată până atunci, dar important este să avem un draft, pe care să înceapă dezbaterile parlamentare, astfel încât în urma acestora să rezulte o Lege care să nu mai fie modificată lunar.
În domeniul sănătății vorbim de Legea Sănătății care acoperă toate domeniile sectoriale – sănătate publică, asistență medicală, reglementarea activității organismelor profesionale, finanțare. Legea de bază are ca și reglementări de punere în aplicare legislația secundară.
O nouă Lege a Sănătății, chiar dacă va avea o dată de intrare în vigoare, determinată de publicarea în Monitorul Oficial, va avea nevoie de etapizare de intrare în vigoare a diverselor reglementări, determinate de apariția legislației secundare acolo unde este cazul, termenele de intrare în vigoare putând ajunge până la 1 an. Ne dorim, prin noua Lege a Sănătății, un cadru predictibil, transparent, care să vină în sprijinul cetățeanului, al furnizorilor de servicii medicale.

Noul proiect va schimba și sistemul de asigurări de sănătate, respectiv finanțarea? Dacă da, cum?
Modificări în privința finanțării sistemului de sănătate au avut loc. Vreau să vă reamintesc ultima modificare legislativă prin care abonamentele pentru sănătate sunt deductibile fiscal în limita a 400 de euro anual. De asemenea, vreau să vă reamintesc prevederea din programul de guvernare conform căreia vor rămâne de plătit doar CAS și CASS. Aceste prevederi țin de politica fiscală a României. Deja legislația noastră are introduse asigurările private de sănătate. Deși această reglementare deja este introdusă, ponderea asigurărilor private este foarte mică. Cred că aici mai avem de lucru, în definirea pachetelor de servicii, a asigurărilor complementare și suplimentare. În urma dezbaterilor care vor avea loc, la care cu siguranță vor participa și organizațiile pacienților dar și reprezentanții asiguratorilor, vreau să luăm cele mai bune decizii în sprijinul pacienților. Nu vreau să mă antepronunț legat de forma finală la care se va ajunge.

”Viziunea principală a programului de guvernare în domeniul sănătății este construită în jurul cetățeanului și nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca individul să nu se mai deplaseze pentru un act medical de calitate, ci sistemul să fie construit cât mai aproape de cetățean”, se precizează în programul de guvernare al PSD. În acest context, cum va răspunde noua lege a sănătății nevoii pacientului?
Toate reglementările din domeniul sănătății își doresc să aibă pacientul în centru. În jurul pacientului trebuie să graviteze serviciile medicale de care acesta are nevoie, atunci când are nevoie. Pentru asta avem nevoie de resursa umană necesară pentru a furniza aceste servicii. Înființarea Centrului de resurse umane în subordinea Ministerului Sănătății are rolul de a oferi reglementatorului instrumentul care să ne arate nevoia de specialiști pe nivele de pregătire, pe regiuni, proiecția necesarului de specialiști pentru următoarele generații.
De asemenea, noile tehnologii dezvoltate în ultimii 20 de ani modifică modelul de oferire al serviciilor medicale. Noile tehnologii transformă banalele telefoane și aplicațiile pentru acestea în instrumente care pot ajuta diagnosticul. Telemedicina este utilizată deja în serviciile de urgență și poate reprezenta un instrument de care ne putem folosi în asigurarea unor servicii medicale, inclusiv în zonele în care acum, din păcate, nu avem o acoperire suficientă cu medici, dar pentru aceasta trebuie să modificăm și modalitatea de finanțare a acestor servicii.

În domeniul Sănătății, printre prioritățile legislative se numără și reglementarea suplimentelor alimentare. Ce își propune proiectul de lege privind suplimentele alimentare?
Proiectul de Lege pentru reglementarea suplimentelor alimentare se află la Camera Deputaților, la Comisia pentru sănătate. După data de 1 septembrie vor reîncepe dezbaterile pe acest proiect. În cursul lunii iunie, am avut dezbateri în Comisie la care au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Agriculturii, reprezentanți ai producătorilor și organizații ale pacienților.
În primul rând ne propunem reglementarea acestui domeniu pornind de la faptul că în momentul de față pe piață au fost identificate produse înregistrate ca și suplimente alimentare, deci care pot fi achiziționate fără prescripție medicală, dar în componența cărora au fost identificate produse care le transformă în medicament. Ne propunem să reglementăm domeniul și publicitatea la aceste produse, astfel încât pacientul, consumatorul să nu fie înșelat de tot felul de reclame.

Va aduce o clasificare a suplimentelor alimentare? Cum anume și în ce măsură reglementările aduse vor ajuta producătorii autohtoni?
În primul rând ne dorim o definire clară și, pe această bază, o clasificare a acestor produse, reglementarea clară a modului de înregistrare a acestor produse, modul de etichetare, de publicitate. De asemenea, ne dorim o definire a instituțiilor care se ocupă de acest domeniu, acum lucrurile sunt împărțite între sănătate și agricultură într-un mod defectuos, a atribuțiilor acestor instituții, de la reglementare, înregistare, control. Reglementările vor asigura, pe de-o parte, cetățeanul că reclama este corectă, că va consuma un produs corespunzător, că nu va fi înșelat. Pe de altă parte, oferă predictibilitate industriei și producătorilor care vor ști ce au de făcut. În acest domeniu avem modelele de bune practici din fiecare țară europeană, cum fac ei de la înregistarea produselor la urmărirea și avizarea reclamelor și vom adopta, în urma dezbaterilor, o formă care să ajute toți producătorii în sensul îndeplinirii cerințelor minimale legale.

O altă prioritate legislativă o constituie etichetarea și taxarea alimentelor nocive care aduc prejudicii sănătății. Vă rog să oferiți mai multe detalii, în principal, și despre ce produse este vorba.
O serie de state europene, și nu numai din Europa, au introdus o taxare suplimentară a unor categorii de băuturi și alimente nocive pentru sănătate, sumele obținute din aceste taxe fiind utilizate în domeniul medical. Așa cum avem taxa pe viciu introdusă pentru țigări în România, aceste state europene au introdus o taxare suplimentară pentru alimentele cu un conținut nociv pentru sănătate, aici ne referim la zahăr, de exemplu, sau chiar grăsimi. Ne referim la produse la care conținutul este peste o anumită valoare prag. De asemenea, ne dorim să purtăm dezbateri și pe oportunitatea etichetării corecte a alimentelor, astfel încât cetățeanul să vadă în momentul în care cumpără un produs că acel produs are un conținut, hai să spunem, natural sau vorbim de un produs nociv sănătății. Alegerea va aparține consumatorului, dar decizia trebuie să fie luată în cunoștință de cauză.

În ce măsură acest proiect de lege va putea garanta calitatea și securitatea produselor și o mai bună educare a consumatorilor? Ce impact credeți că va avea această modificare în practică, asupra industriei?
Orice măsură care vine să informeze cetățeanul o consider o măsură bună. Trebuie să luăm fiecare dintre noi decizii informate atunci când cumpărăm un produs, când îl mâncăm. Vă spuneam că sunt o serie de state care au introdus deja aceste măsuri. În timpul dezbaterilor vom evalua și impactul pe care măsurile le-au avut în acele state, pe de-o parte impactul în indicatorii de sănătate publică asupra populației, pe mine, personal, aceștia mă interesează, dar și impactul în creșterea finanțării sănătății și asupra industriei. Ne tot uităm că statele europene finanțează sănătatea cu sume consistente. Dacă ne dorim să finanțăm sănătatea românilor la fel trebuie să ne uităm și la aceste metode pe care alții deja le utilizează pentru creșterea finanțării sănătății.

http://www.transilvaniabusiness.ro/demersuri-pentru-noi-politici-publice-de-sanatate/

 

Deputaţii se pot vaccina antigripal gratuit, la Palatul Parlamentului, săptămâna viitoare. Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, în colaborare cu Asociaţia Pro Imunizare, organizează la Palatul Parlamentului o campanie de vaccinare antigripală gratuită, în perioada 13 - 15 noiembrie, conform Agerpres.

"În cadrul acestui parteneriat se doreşte organizarea unui punct de vaccinare în spaţiul din imediata vecinătate a sălii de plen a Camerei Deputaţilor. Prin această campanie de vaccinare, Asociaţia Pro Imunizare şi-a propus să informeze despre importanţa imunizării prin vaccinare, gripa fiind o boală contagioasă ce nu trebuie subestimată. În contextul scăderii acoperirii vaccinale în România şi a numeroaselor semnale de alarmă transmise de către specialişti, considerăm că, împreună cu membrii Parlamentului, putem oferi un exemplu pozitiv. Menţionăm că acest proiect nu are caracter comercial sau de promovare de produse. Toate costurile sunt suportate de către Asociaţia Pro Imunizare şi partenerul său furnizor de servicii medicale, care va pune la dispoziţie 200 de doze de vaccin şi două echipe medicale pentru vaccinarea propriu-zisă", se arată în memorandumul semnat de preşedintele Comisiei de sănătate, Florin Buicu, aprobat marţi de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

http://www.stiripesurse.ro/decizie-deputatii-se-pot-vaccina-gratuit-antigripal-la-palatul-parlamentului_1230016.html

Vezi arhiva >

Biroul meu
parlamentar
Adresa:
Piața Victoriei Nr. 1,
Clădirea Consiliului Județean, Camera 86,
Tîrgu Mureș
Program:
Luni-Vineri: 10-14