O nouă eră a fiscalităţii

Pentru că în următoarea săptămână vom intra în dezbateri atât în comisii, cât şi în plen pe noile Coduri, cel fiscal şi cel de procedură fiscală, aş dori să punctez încă odată importanţa adoptării şi implementării măsurilor guvernamentale.

Buna guvernare şi consolidarea creşterii economice, continuarea ei cât mai mult cu putinţă, atragerea investiţiilor şi generarea de noi locuri de muncă sunt obiectivele de bază ale Guvernului. Acestea au fost principiile pe baza cărora au fost concepute modificările Codului fiscal, modificări ale căror principale beneficii vor fi simţite, practic, de toţi românii, direct sau prin intermediul creşterii calităţii serviciilor publice.

Sunt convins că România are foarte mult de câştigat de pe urma unei viziuni strategice în domeniul fiscalităţii pentru următorii patru ani, pentru că ne putem apropia de îndeplinirea obiectivului fundamental - depăşirea mediei Uniunii Europene în privinţa PIB-ului pe cap de locuitor. Acest lucru înseamnă o dezvoltare durabilă, în acord cu nevoile economiei şi societăţii româneşti şi, implicit, o creştere a resurselor aflate la dispoziţia politicilor publice în domeniul culturii, o mai bună protecţie şi valorificare a patrimoniului şi a moştenirii culturale.

Relaxarea fiscală propusă de Guvern prin măsurile incluse în noile Coduri va genera beneficii semnificative pentru economia românească, impactul pozitiv asupra creşterii economice fiind prognozat pentru 2016 la +1,7% din PIB, iar asupra creşterii consumului de +1,9%. Cotele reduse de TVA vor fi şi în avantajul editorilor, producătorilor de spectacole, precum şi creatorilor independenţi, cum, de altfel, aceste categorii vor profita şi de pe urma scăderii contribuţiilor sociale sau a cotei unice de impozitare a veniturilor. Numărul de noi locuri de muncă estimat pentru 2016 ca urmare a aplicării noilor Coduri este de circa 325.000, ceea ce înseamnă că mulţi români vor avea oportunitatea unor venituri decente şi stabile, iar rata şomajului, aflată oricum cu mult sub media UE, va continua să scadă. ?Măsurile fiscale lansate în dezbatere publică de către Guvern pot deveni motorul creşterii economice şi al creării locurilor de muncă, consolidând astfel drumul bun pe care România se află. Crearea de noi locuri de muncă este principalul instrument pentru combaterea şi reducerea sărăciei. Măsuri precum reducerea TVA la toate produsele de la 24% la 20%, reducerea contribuţiei de asigurări sociale la angajat de la 10,5% la 7,5%, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice vor duce la îmbunătăţirea ocupării, stimularea conformării voluntare şi creşterea veniturilor populaţiei.

Dincolo de măsurile care vizează în special consolidarea economiei, în noile Coduri se regăsesc măsuri cu un puternic impact social: creşterea veniturilor clasei de mijloc, generate de scăderea TVA; creşterea limitei de la care nu se percep contribuţii sociale la pensii; deduceri mai mari pentru întreţinătorii de familie; deduceri integrale pentru cheltuielile legate de pregătirea angajaţilor, cum ar fi :

  1.    Scăderea TVA pentru a susţine economia şi veniturile clasei de mijloc
    1. a) 9% la carne, peşte, legume şi fructe, de la 1 ianuarie 2016;
    2. b) 20% de la 1 ianuarie 2016; 18% de la 1 ianuarie 2018;
    3. c) introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel.
  2.    Scăderea cotei unice la 14%, de la 1 ianuarie 2019 (atât pentru impozit pe venit, cât şi pentru impozit pe profit);
  3.  Reducerea fiscalităţii pentru microîntreprinderile active, în paralel cu penalizarea microîntreprinderilor fără angajaţi, astfel:
    1. a) 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi;
    2. b) 3% pentru microîntreprinderile cu un salariat;
    3. c) 3%+1.530 lei trimestrial pentru microîntreprinderile fără salariaţi.
  4.    Eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care ajută la eliminarea dublei impozitări, la creşterea competitivităţii României şi la menţinerea în ţară a capitalului.
  5.    Scăderea accizei la mai multe produse, inclusiv benzină şi motorină. Scăderea accizei la alcool, bere şi vinuri spumoase (mare parte din consum se realizează din producţia naţională), în paralel cu creşterea accizei la băuturile fermentate liniştit.
  6.    Reducerea cotei contribuţiilor de asigurări sociale de stat pentru condiţii normale de muncă, din 2017.
    1. a) reducerea contribuţiilor la angajat de la 10,5% la 7,5%, de la 1 ianuarie 2017.
    2. b) reducerea contribuţiilor la angajator de la 15,8% la 13,5%, de la 1 ianuarie 2017 .
  7.    Creşterea sumei neimpozabile pentru veniturile din pensii la determinarea impozitului pe venit - în prezent plafonul neimpozabil este de 1000 lei, iar acesta va creşte la 1.050 lei în anul 2016 şi cu câte 50 lei în fiecare an fiscal, până se va ajunge la valoarea de 1.200 lei lunar.
  8.    Extinderea bazelor impozabile în cazul contribuţiilor de asigurări sociale şi contribuţiilor de asigurări de sănătate şi plafonarea acestora la 5 câştiguri salariale medii brute pe ţară.
  9.    Eliminarea impozitului pe construcţii începând cu 1 ianuarie 2016, măsură necesară pentru creşterea investiţiilor şi a competitivităţii interne.
  10.   Neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajaţilor.
  11.   Mărirea marjelor în care autorităţile locale pot decide cu privire la impozitele şi taxele locale (pentru o mai mare descentralizare a deciziei).
  12.   Eliminarea a 19 taxe şi impozite.
  13.   Pentru cei cu venituri reduse din salarii (de până la 1.000 lei/lună brut) a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere (de la un maxim de 650 lei/lună la 800 lei/lună).
  14.   Reducerea impozitului cu 50% pentru mijloacele de transport hibride.
  15.   Se introduce reglementarea principiului in dubio contra fiscum (în caz de dubiu cu privire la norma fiscală, interpretarea se face în favoarea contribuabilului).

Măsurile de mai sus sunt liniile principale care conduc la începerea unei noi ere a fiscalităţii în România. Astfel, prin noile Coduri, România va avea şansa să-şi întărească economia, şi, în acelaşi timp, să continue mult mai intens lupta împotriva inegalităţilor din societate.

Preţuri actualizate la medicamente

Declaraţia mea se referă la recentele declaraţii ale ministrului sănătăţii privitoare la scăderea preţurilor la medicamente, în funcţie de cel mai mic preţ european. Obiectivele sunt disponibilitatea şi accesibilitatea medicamentelor, iar încadrarea bugetară se poate realiza în acest spirit, atât prin măsuri de creştere a veniturilor/încasărilor, cât şi de optimizare a cheltuielilor. Disponibilitate înseamnă găsirea medicamentelor de care ai nevoie, iar accesibilitate înseamnă să-ţi permiţi să cumperi tratamentul prescris. Nu mai trebuie continuată confuzia preţului la care se înregistrează medicamentul în România cu preţul pe care îl plăteşte din buzunarul propriu pacientul, preţ redus prin compensare. Este nevoie de o competiţie sănătoasă, care să poată susţine nevoile pieţei la un raport calitate/preţ rezonabil şi pentru producător şi pentru pacient. O procedură anuală de actualizare este suficientă, iar preţurile pot fi menţinute, scăzute sau crescute, funcţie de evoluţia şi mesajele pieţei, în timp ce calitatea medicamentului merită menţinută la un nivel ridicat. Obligativitatea serviciului public cred că trebuie extinsă şi la nivelul producătorului şi la cel al distribuitorului.

Producătorii de medicamente generice sunt în majoritatea lor companii internaţionale cu importante facilităţi de producţie în România. În ţările Uniunii Europene, în special în cele ale Europei Centrale şi de Est, producătorii sunt parteneri strategici ai sistemelor publice de sănătate şi ai economiei naţionale. Schimbarea oricărui cadru de reglementare este făcut sub forma unui parteneriat între autorităţi şi mediul de afaceri specific, spre binele pacienţilor.

M-a încântat declaraţia primului-ministru care ne-a asigurat asupra faptului că din surplusul bugetar care se creează, orice leu se va economisi de la medicamente va rămâne tot la medicamente şi în felul acesta putem avea acces la medicamente inovative.

Vreau să atrag atenţia cu această ocazie asupra automedicaţiei. O parte dintre români au această mare calitate de a considera că se pricep la orice şi ajung astfel să îşi cumpere tratament după cum i-a recomandat medicul acum câţiva ani sau, mai rău, după cum le recomandă alţii. Se pare că românii apelează la specialişti doar când se simt ameninţaţi, cele mai multe afecţiuni, pe care le consideră banale, fiind tratate după ureche. Din păcate, medicamentele luate după bunul plac nu fac decât să le agraveze sănătatea în timp. Lucrurile merg chiar un pas mai departe, atunci când părinţii aleg să le dea copiilor medicamente fără a merge la un consult medical, neştiind la ce riscuri îi supun pe cei mici.

Revenind, salut iniţiativa ministerului, şi mă bucur să simt cu adevărat că în ultima perioadă Guvernul într-adevăr îşi îndreaptă foarte mult atenţia către sistemul de sănătate şi vă asigur că, din funcţia pe care o deţin, voi merge în paralel cu măsurile ce se impun pentru a ajuta la o cât mai multă îmbunătăţire a serviciilor de sănătate oferite cetăţenilor, de a îi ajuta cu adevărat să simtă ocrotirea sistemului la care participă financiar.

Dezbateri în sistemul medical

Mă bucur să constat faptul că din ce în ce mai multe asociaţii civile se alătură iniţiativelor Ministerului Sănătăţii sau faptul că ministerul este invitat la cât mai multe dezbateri în domeniu, deoarece prin astfel de cooperări vom scoate la iveală necesităţile şi procedura de implementare a ultimelor modificări legislative. Zilele acestea particip, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, la cea de-a patra ediţie a Health Forum, alături de reprezentanţi ai producătorilor şi distribuitorilor de medicamente, reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi, presă şi de alte persoane interesate.

Subiectele sunt dintre cele mai importante la momentul actual şi se referă la reglementările taxei clawback, lista medicamentelor compensate precum şi discuţii despre anunţul ministrului sănătăţii referitor la scăderea preţului la medicamente. Dezbaterile din cadrul acestor întâlniri referitoare la, spre exemplu, cheltuielile din sănătate trebuie să recunoască valoarea economică şi socială care rezultă din investiţia în sănătate şi în personalul din cadrul serviciilor de sănătate. Sistemul sanitar va trebui să-şi crească transparenţa, să pună la dispoziţia pacienţilor şi familiilor acestora informaţii care să le permită să ia decizii informate atunci când aleg un furnizor de servicii de sănătate. Acestea ar trebui să includă informaţii privind performanţa sistemului în ceea ce priveşte siguranţa, practică bazată pe dovezi şi satisfacţia pacientului. Toate deciziile luate în sistem, de la cele de alocare a resurselor la nivel naţional până la cele legate de metodele de diagnostic şi tratament sunt întotdeauna bazate pe cele mai bune cunoştinţe ştiinţifice, disponibile la momentul intervenţiei legislative.

La prima Conferinţă Naţională de Farmacoeconomie şi Management Sanitar (CNFMS) care a avut loc la Târgu Mureş, în noiembrie anul trecut, s-a constatat că sistemul nostru sanitar a evoluat mult în ultimii 10 ani, evoluţie pozitivă în privinţa resurselor disponibile, în privinţa nivelului tehnologic, medical, a cunoscut o dezvoltare cantitativă şi calitativă în sectorul privat, s-a maturizat piaţa furnizorilor de medicamente, materialele sunt calitative şi în pas cu progresele ştiinţifice. Creşterea alocării fondurilor nu a fost urmată de o creştere a percepţiei pacienţilor spre îmbunătăţirea condiţiilor din sistemul de sănătate.

Trebuie totuşi să se înceapă recunoaşterea progreselor făcute şi să conştientizăm realizările. Avem medici valoroşi care sunt printre elitele lumii medicale şi nu trebuie decât să ne mândrim.

Pagina 1 din 19 > >>