Deputatul Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților a transmis, prin intermediul pagini sale de Facebook, un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii , sărbătorită în întreaga lume azi, 7 aprilie.
„Data de 7 Aprilie este ziua în care în 1948 a fost înființată Organizația Mondială a Sănătății, fiind un bun prilej de conștientizare al marilor probleme de sănătate.Anul 2020 este anul dedicat asistenților medicali, moașelor și rolului pe care aceștia îl ocupa în asigurarea sănătății oamenilor. Aflați în prima linie a luptei contra Covid 19, în cabinetele de medicină de familie, pe ambulanțe, în direcțiile de sănătate publică, în unitățile sau compartimentele de primiri urgențe, pe secțiile de spital sau în centrele de îngrijiri medicale, asistenții medicali și moașele au un rol important în realizarea obiectivelor globale care țin de acoperirea universală cu servicii medicale, sănătatea mamei și copilului, boli infecțioase și boli neinfecțioase, inclusiv sănătatea mintală, pregătirea și răspunsul în situații de urgență, siguranța pacientului și furnizarea unor servicii integrate de îngrijire centrate pe nevoile pacienților.
“Echipa” medicală este cea care asigură sănătatea și această “echipa” nu poate funcționa fără aportul esențial al asistenților medicali și moașelor.
La Mulți Ani cu sănătate și respect tuturor asistenților medicali, moașelor și familiilor acestora!”, se arată în mesajul dr. Florin Buicu.
https://www.zi-de-zi.ro/2020/04/07/dr-florin-buicu-mesaj-de-ziua-mondiala-a-sanatatii/
Conf. dr. Corneliu Florin Buicu, președinte Comisia pentru Sănătate și Familie, din Camera Deputaților atenționează că o categorie de pacienți al căror tratament include clorochina/hidroxiclorochina utilizată acum în tratamentul COVID-19 nu mai au acces la aceste medicamente.
Pacienți care se tratează cu hidroxiclorochina/ clorochina sunt cei cu lupus, poliartrită reumatoidă sau alte colagenoze.
În lipsa tratamentului, pacienții cu lupus de exemplu pot ajunge la insuficiență multiorgan, punându-le viața în pericol, atenționează Buicu.
Acesta a adăugat că Unifarm a primit din donație medicamente pentru spitale si pentru pacienții COVID-19, nu și pentru alte categorii de bolnavi.
În acest context, conf. dr. Corneliu Florin Buicu face un apel la Ministerul Sănătății și Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate sa asigure “măcar la nivelul fiecărui județ măcar o farmacie care sa pună la dispoziția acestor bolnavi medicamentele necesare supraviețuirii”,o bligația de serviciu public prevăzută de Legea Sănătății având această prevedere.
De asemenea, Buicu solicită public emiterea unei comenzi din partea Ministerului Sănătății către producătorii români de medicamente care pot asigura necesarul de hidroxiclorochina al României pentru o perioada de minimum un an, astfel încât să existe o continuitate a aprovizionării atât pentru pacienții COVID-19 cât și pentru pacienții al căror protocol terapeutic cuprinde acest produs.
https://rohealthreview.ro/buicu-o-categorie-de-pacienti-al-caror-tratament-include-clorochina-hidroxiclorochina-nu-mai-au-medicamente/
Intr-un apel public către Ministerul Sănătății și CNAS , președintele comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, Florin Buicu, semnalează pericolul în care sunt puși alte categorii de pacienți.
„Exista o categorie de pacienti al căror tratament cuprinde clorochina/hidroxiclorochina utilizată acum in tratamentul Covid-19.
Este vorba de pacienti cu lupus, poliartrita reumatoidă sau alte colagenoze.
Acești pacienti nu mai au acces la aceste medicamente, nici o farmacie comunitară nu mai deține acest produs.
In lipsa tratamentului pacienții cu lupus, de exemplu, pot ajunge la insuficienta multiorgan punându-le viata in pericol.
Unifarm a primit din donație medicamente pentru spitale si pentru pacienții CoVid, nu și pentru aceasta categorie de bolnavi.
Fac un apel la Ministerul Sănătății/CNAS sa asigure măcar la nivelul fiecărui judet măcar o farmacie care sa pună la dispoziția acestor bolnavi medicamentele necesare supraviețuirii.
Obligația de serviciu public prevăzută de legea sănătății are aceasta prevedere.
Datele cu pacienții pot fi obținute de la CNAS care are baza de date cu acești bolnavi.
De asemenea, solicit public emiterea unei comenzi din partea Ministerului Sănătății/CNAS către producătorii romani de medicamente care pot asigura necesarul de hidroxiclorochina al României pentru o perioada de minim un an astfel încât sa avem o continuitate a aprovizionării atât pentru pacienții CoVid cât și pentru pacienții al căror protocol terapeutic cuprinde acest produs”, a scris Florin Buicu pe Facebook.
Seful comisiei de sănătate din Camera Deputaților, Corneliu Florin Buicu, a făcut un apel la Ministerul Sănătății și la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să asigure acces la tratamentul cu clorochină și hidroxiclorochină pacienților cu lupus, poliartrită reumatoidă sau alte colagenoze, în condițiile în care medicamentele menționate sunt folosite acum și pentru pacienții cu Covid-19.
“Acești pacienți nu mai au acces la aceste medicamente, nicio farmacie comunitară nu mai deține acest produs. În lipsa tratamentului, pacienții cu lupus, de exemplu, pot ajunge la insuficiență multiorgan, punându-le viața în pericol”, a menționat Florin Buicu, într-o postare pe Facebook.
Recent, compania de stat Unifarm a primit o donație de medicamente pentru spitale și pentru pacienții cu Covid-19, însă nu și pentru pacienții cu lupus sau alte boli cronice.
“Fac un apel la Ministerul Sănătății/CNAS să asigure la nivelul fiecărui județ măcar o farmacie care să pună la dispoziția acestor bolnavi medicamentele necesare supraviețuirii. Obligația de serviciu public prevăzută de legea sănătății are această prevedere. Datele cu pacienții pot fi obținute de la CNAS, care are baza de date cu acești bolnaviȚ, a menționat președintele comisiei de Sănătate.
El solicită și emiterea unei comenzi din partea Ministerului Sănătății sau CNAS către producătorii români de medicamente, care pot asigura necesarul de hidroxiclorochină al României pentru o perioadă de cel puțin un an, astfel încât saă existe o continuitate a aprovizionării atât pentru pacienții cu Covid-19, cât și pentru pacienții al căror protocol terapeutic cuprinde acest produs.
Clorochina și hidroxiclorochina sunt autorizate pentru tratamentul malariei și al anumitor boli autoimune, însă în prezent constituie obiect de cercetare la nivel mondial ca urmare a potențialului terapeutic al acestora în tratarea infecției cu noul coronavirus.
În România, hidroxiclorochina a fost inclusă oficial în protocolul de tratament al pacienților cu Covid-19 aprobat prin ordin al ministrului Sănătății.
Dr. Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, a explicat ce se doreşte prin modificările aduse taxei clawback în România.
În Parlament se află un amendament pentru modificarea OUG nr. 85/2019 privind contribuţiile pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, prin care PSD propune ca pentru medicamentele produse în România contribuţia trimestrială să fie redusă la 15% din valoarea consumului centralizat comunicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, indiferent dacă e vorba de medicamente generice sau inovative. Pentru medicamentele produse în afara ţării, taxa rămâne neschimbată, respectiv 20% în cazul medicamentelor generice şi 25% pentru cele inovative.
Prin aceste modificări, producătorii de medicamente sunt stimulaţi să vină în România, lucru subliniat de către Florin Buicu într-un interviu acordat DC News şi DC Medical.
"Un argument al deciziei pe care Comisia de sănătate a propus-o Comisiei de buget şi sper să o trecem cât de repede prin plenul Parlamentului a fost să încurajăm producătorii de medicamente să vină în România tocmai prin acest procent de 15%, un procent de clawback mult mai mic pentru medicamentele produse, ambalate în România şi aşa mai departe.
E un semn pe care noi îl dăm către producători tocmai pentru a asigura accesul la medicamente al românilor. (...) Efectele acestei modificări vor apărea în momentul în care va fi promulgată de preşedinte şi publicată în Monitorul Oficial", a declarat Florin Buicu.
Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților spune că a fost nevoie să moară oameni pentru ca Executivul să dea bani la sănătate.
Corneliu Florin Buicu spune că se bucură că, în sfârșit, Guvernul dă bani la sănătate, însă îl întristează faptul că a trebuit să moară oameni ca să ajungă banii la sănătate.
Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților a precizat că personalul medical aflat in prima linie are nevoie de materiale de protecție. Acum și de acum încolo.
În opinia sa, trebuie crescute capacitatea de testare și numărul testelor efectuate pentru depistarea persoanelor infectate, a contactelor acestora si izolarea tuturor persoanelor care pot disemina infectarea. Acum și de acum încolo.
De asemenea, trebuie dezvoltată capacitatea de tratament în Anestezie Terapie Intensivă. La fel, trebuie dezvoltată rețeaua de sănătate publică și de epidemiologie și trebuie ascultați profesioniștii.
”Banii pentru sănătate nu sunt o cheltuială, sunt o investiție și zilele prin care trecem ne arată clar acest lucru. Sănătatea are nevoie de bani. Acum și de acum încolo”, a scris Corneliu Florin Buicu, pe pagina sa de Facebook.
https://ro.sputnik.md/health/20200402/29745579/Corneliu-Florin-Buicu-Banii-pentru-sntate-nu-sunt-o-cheltuial-sunt-o-investiie.html
Dr Corneliu Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, a explicat ce modificări va suferi taxa clawback pe medicamente în România.
Florin Buicu, taxa clawback. Dr Corneliu Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, a detaliat la Interviurile DC News și DC Medical proiectul care modifică taxa clawback pe medicamente în România, dar și argumentele din spatele acestuia.
Acesta a început prin a explica faptul că în fiecare trimestru se stabilește un plafon din care se decontează medicamentele compensate și gratuite de care beneficiază pacienții. ”Guvernul a stabilit pentru trimestrul IV al 2019 o valoare de decontare astfel încât producătorii de medicamente să pregătească un clawback de 27-28%. Pentru că Guvernul a stabilit această valoare doar pentru trimestrul IV al anului2019, pentru anul 2020, trimestrul I s-ar fi revenit la valoarea dinainte a acestei modificări și asta ar fi dus valoarea clawbackului la peste 30%. Asta înseamnă că din 10 tablete de paracetamol pe care un producător la vinde, 3-4 le suportă din banii lor. Iar asta a făcut de-a lungul timpului ca multe medicamente să fie retrase de pe piața românească și pacienții să nu mai aibă acces la ele”, a detaliat dr Corneliu Florin Buicu.
În opinia acestuia, o astfel de măsură a reprezentat ”o piedică în accesul pacienților români la medicamente și tratamente noi”. El a reamintit de dezinteresul existent al producătorilor să intre pe piața din România. Și de la aceste premise s-a plecat la o serie de modificări. Dr Buicu le enumeră:
”În cadrul Comisiei pentru Sănătate și Familie, mergând pe această modificare legislativă, am venit și am spus așa: această valoare, care este decontată din Fondul Național de Asigurări pentru Sănătate, începând cu trimestrul IV al anului 2019 este stabilită la valoarea de 1,6 miliarde de lei - aceasta este suma care se decontează din fondul național de asigurări de sănătate trimestrial - și am mai introdus o clasificare a medicamentelor în 3 categorii și pentru fiecare din aceste categorii am stabilit o valoare fixă a clawback-ului.
Vă prezinte aceste categorii. Pentru produsele care sunt făcute în România - ne referim la oricare din categoriile de medicamente indiferent că vorbim de inovative, medicamente noi, sau medicamente generice, cele au ieșit de sub patent, am stabilit un procent de 15% de clawback.
Pentru medicamentele generice, care au o vechime pe piață mai mare de 7 ani, valoarea clawback va fi stabilită la 20%, iar pentru medicamentele inovative, noi, valoarea clawback-ului va fi fi stabilită la 25%”.
Medicul Buicu justifică stabilirea acestor plafoane fixe și procente fixe de plată prin dorința de a oferi ”o predictibilitate producătorilor de medicamente astfel încât ei să știe foarte clar care sunt sumele care le vor plăti statului român și aici - până acum existau fluctuații foarte mari ale acestui procent plătit de către producători în sensul în care când ei bugetau cantitățile de medicamente pentru România sau prețul ofertat știau că valoarea clawback-ului era 25%, iar la momentul în care începeau să vândă medicamentele în România valoarea clawbackului creștea și ajungea la valori mult mai mari”.
Președintele Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaților consideră că ”această politică a descurajat, de fapt, accesul medicamentelor în România și implicit faptul că pacienții români nu au avut acces la medicamente”. Un alt argument, potrivit medicului Buicu: ”e un semn pe care noi îl dorim pentru producători tocmai în a asigura accesul la medicamente al românilor”.
Această modificare legislativă va trece în cursul zilei de azi prin Comisia de buget, iar probabil mâine va trece și de plenul Parlamentului urmând să ajungă la Președinție pentru a fi promulgată.
”E o încurajare a producției autohtone, o măsură care încurajează producția în România”, mai amintește dr Corneliu Florin Buicu pentru DC Media Group.
Modul în care au fost gestionate acțiunile de stopare a răspândirii virusului Covid-19 în România din partea autorităților până în prezent, pregătirea sistemului de sănătate pentru a face față cazurilor de îmbolnăviri, transparența datelor comunicate privind numărul de îmbolnăviri, gestionarea efectuării testelor în rândul pacienților și a medicilor, ridică câteva semne de întrebare, potrivit conf. dr. Florin Buicu, deputat PSD de Mureș, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.
”Cetățenii au dreptul să știe care este situația reală pentru a se putea proteja, mai ales atunci când li se impun restricții! Minimalizarea situației și ascunderea situației reale reprezintă un obstacol în conștientizarea de către public a gravității situației și pentru conformarea voluntară a cetățenilor la restricțiile impuse de Guvern”, a precizat conf. dr. Florin Buicu.
Acesta solicită public Guvernului să răspundă la o serie de întrebări prin care să clarifice multe dintre problemele semnalate.
”1) Pe data de 23 decembrie 2019, Guvernul și-a angajat răspunderea pe Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2020, conform cărora fondurile pentru Sănătate au fost reduse cu 22%, respectiv 3,5 miliarde lei, față de anul 2019. În aceeași zi Guvernul și-a angajat răspunderea pe abrogarea unor prevederi din OUG 114/2018, prin care companiile din sistemul bancar și din sistemul energetic erau scutite de taxe estimate la circa 1,5 miliarde lei. Până la data de 23 decembrie 2019, au existat informări adresate Guvernului de către serviciile de informații cu privire la riscul epidemiei de coronavirus? Decizia Guvernului de a reduce fondurile la Sănătate a fost luat în cunoștință de cauză privind riscul epidemiei de coronavirus?
2) Guvernul a prezentat informații contradictorii cu privire la nivelul stocurilor de materiale și echipamente de protecție pentru medici:
o în timp ce primul-ministru Ludovic Orban declara că stocurile erau zero, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, și secretarul de stat din Ministerul Sănătății (azi ministrul Sănătății), Nelu Tătaru, au afirmat că în stocuri existau materialele și echipamentele de protecție achiziționate pentru epidemia Ebola din perioada 2014-2015.
De asemenea, contrar declarațiilor prim-ministrului privind stocurile, președintele României Klaus Iohannis declara după ședința CSAT din 22 februarie 2020, că „toate autoritățile au luat la timp măsurile care se impun pentru a preveni contaminarea”. Tot atunci, președintele Iohannis spunea că se vor lua măsuri pentru protejarea medicilor doar „în eventualitatea – atenție – eventualitatea confirmării unor cazuri de coronavirus pe teritoriul României”.
Care este realitatea privind situația stocurilor unor astfel de echipamente? Când și în ce volum s-a făcut fiecare achiziție de echipamente și materiale pentru protejarea personalului medical după data de 22 ianuarie 2020, când în cadrul unei întâlniri de urgență pe tema coronavirus, Organizația Mondială a Sănătății avertiza statele să se pregătească pentru riscul epidemic?
3) Decizia ca Guvernul să aloce fonduri pentru achiziția de materiale și echipamente individuale de protecție în fața riscului infectării cu coronavirus a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 22 februarie 2020. Care este motivul pentru care această decizie s-a luat abia la o lună după ce OMS avertiza statele lumii să se pregătească pentru epidemia coronavirus?
4) Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a aprobat pe 24 martie 2020, ca Romarm să producă materiale și echipamente de protecție a medicilor. Având în vedere alertele transmise de OMS începând cu 22 ianuarie și ulterior, de ce acest ordin al Ministrului Economiei a fost emis abia două luni mai târziu după intrarea în carantină a Spitalului Județean Suceava ca urmare a infectării a zeci de cadre medicale?
5) În cadrul întâlnirii de urgență din 22 ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății avertiza statele să se pregătească pentru epidemie și pentru „depistarea timpurie” a noului virus. După 22 ianuarie 2020 până în prezent, care a fost numărul de teste PCR disponibile ÎN FIECARE ZI în sistemul medical din România?
6) Când și în ce volume s-au făcut achizițiile de teste PCR către Guvernul României, începând după data de 22 ianuarie 2022, până în prezent?
7) Când și în ce cantitate s-au făcut achiziții de aparatură de testare PCR de către Guvernul României, după data de 22 ianuarie 2022, până în prezent? Câte dintre acestea au fost achiziționate de autoritățile locale și câte de către Guvernul României?
8) Ce măsuri a luat Guvernul și la câte zile după avertizarea OMS din 22 ianuarie pentru suplimentarea personalului specializat pentru procesarea testelor PCR? Care este situația efectivelor de cadre medicale implicate în procesarea testelor, în fiecare zi după data de 22 ianuarie 2020?
9) Având în vedere că protejarea personalului medical reprezintă prioritatea zero în caz de epidemie/pandemie, în câte unități medicale din România se realizează în prezent testarea zilnică a cadrelor medicale pentru identificarea din timp și izolarea cazurilor de infecții coronavirus astfel încât să se reducă riscul de contagiune pentru restul corpului medical?
10) Având în vedere informațiile contradictorii apărute în spațiul public, care este numărul de locuri în secțiile de anestezie și terapie intensivă (ATI) funcționale în mod real în România în acest moment și care este gradul lor de ocupare în prezent?
11) Care este capacitatea reală de testare (teste PCR) pe care o are România în prezent? Care a fost evoluția, pe zile, a capacității de testare în România (teste PCR)?
12) Cum explică Guvernul discrepanțele mari între datele comunicate oficial privind numărul de cadre medicale infectate? (anchetă Adevărul). Care sunt măsurile luate de Guvern împotriva celor care au difuzat informații eronate cu privire la aceste date?
13) De ce sunt în prezent persoane decedate cu infecție coronavirus confirmată, care nu apar în raportările oficiale ale Guvernului, deși au fost decedate de mai multe zile? (anchetă Libertatea).
14) De ce Guvernul a optat doar pentru testarea pacienților cu simptome clare de infecție cu coronavirus, având în vedere că statisticile prezentate la nivel mondial relevă că 17,9% dintre cei infectați sunt asimptomatici, iar până la 60% sunt cazuri cu simptome ușoare sau medii?
15) După data de 31 ianuarie 2020, când a fost confirmat primul caz de infecție coronavirus în Italia, câți cetățeni români din această țară au revenit în România? Câți dintre ei au fost testați, câți au fost trimiși în carantină și câți în izolare? Aceleași întrebări sunt valabile pentru celelalte state cu comunități mare de cetățeni români (Spania, Franța, Marea Britanie, Germania?)?
16) Ce măsuri a luat Guvernul pentru a se asigura că persoanele aflate în izolare la domiciliu în mediul rural au respectat condițiile impuse?
17) Care a fost numărul de locuri de carantină amenajate de Guvernul României după data de 31 ianuarie 2020 când în Italia a fost confirmat primul caz de coronavirus și când era de așteptat ca în România să revină un număr mare de cetățeni români, potențiali purtători ai noului virus?
18) Care este numărul de teste PCR efectuate pe fiecare județ, după adresa de domiciliu a celor testați?
19) Care este numărul de cazuri confirmate pe fiecare localitate și pe fiecare județ din România, după adresa de domiciliu a celor testați?”.