Confom unui proiect de lege, initiat de un grup de 10 deputati PSD, depus spre dezbatere si adoptare la Biroul Permanent al Senatului Romaniei, se solicita adoptarea, in procedura de urgenta, a alocarii de fonduri de la bugetul de stat a sumelor necesare pentru a contracta suma de 5000 lei/luna/tura pentru procurarea materialelor de protectie contra infectiilor, utile atat furnizorilor CNAS cat si asiguratilor.
"Avand in vedere evolutia epidemiei cu CoVid 19, proiectul de Lege privind unele masuri financiare in domeniul sanitar in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului Covid 19 ", introduce acest ajutor destinat furnizorilor de servicii medicale si farmaceutice, in regim de ambulator, care trebuie sa faca fata unor cheltuieli suplimentare necesare prevenirii infectarii populatiei", a declarat in numele initiatorilor Conf. Dr. Florin Buicu.
Art. 1. – Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, furnizorii de servicii farmaceutice si medicale de specialitate in regim de ambulator, aflati in contract cu casele de asigurari de sanatate vor beneficia, lunar, de suma de 5000 lei/tura de activitate, pentru asigurarea materialelor de protectie necesare furnizorilor si asiguratilor.
Art.3. – Sumele sunt asigurate prin transferuri de la bugetul de stat catre Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate.
Un grup de zece deputați social-democrați au inițiat, în procedură de urgență, un proiect legislativ prin intermediul căruia se propune finanțarea de către stat a unor cheltuieli pentru achiziționarea de materiale de protecție de către furnizorii aflați în contract cu Casele de Asigurări de Sănătate.
Potrivit informațiilor furnizate de conf. dr. Florin Buicu, deputat PSD de Mureș și președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, serviciile medicale și farmaceutice în regim de ambulator furnizate de medici de familie, farmacii comunitare, cabinete ambulatorii de specialitate, laboratoare de analize medicale și furnizori de servicii de imagistică medicală ”trebuie să se desfășoare în condiții de siguranță atât pentru personal, cât și pentru asigurați”, iar întrucât ”aceste servicii sunt pentru toți asigurații este necesară asigurarea sumelor necesare pentru materialele de protecție.”
”Având în vedere evoluția epidemiei cu Covid-19, sistemul de servicii medicale și farmaceutice trebuie să facă față unor provocări noi și urgente, precum și a unor cheltuieli suplimentare necesare prevenirii infectării populației. Având în vedere prelungirea situației actuale, până la identificarea unui tratament țintit sau a unui vaccin, este necesară finanțarea cheltuielilor suplimentare determinate de prevenirea acestei infecții către furnizorii de servicii medicale și farmaceutice, în regim de ambulator. Astfel, prin prezenta inițiativă legislativă se propune asigurarea de la bugetul de stat a sumelor necesare Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru a contracta suma 5.000 de lei/ lună/ tură pentru procurarea materialelor de protecție contra infecțiilor, utile furnizorilor și asiguraților”, a precizat, în numele inițiatorilor respectivei legi, conf. dr. Florin Buicu.
Conf. dr. Corneliu Florin Buicu, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților, a participat la Conferința-dezbatere „Ziua Mondială a Sănătății în mijlocul pandemiei de COVID-19”, organizată de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – filiala București și de Sănătatea Press Group, prin platformele media Ro Health Review și Sănătatea.TV.
„Haideți să ne aducem aminte de asistenții medicali și de moașe în toate zilele, nu numai când ne uităm la ei că sunt în linia 1 a luptei împotriva COVID-19!
Să ne aducem aminte și atunci când trebuie să le asigurăm materialele de protecție necesare activității, și atunci când se discută despre sporurile pentru locurile de muncă periculoase, și atunci când discutăm despre vârsta de pensionare sau beneficii, nu numai de obligații.
Să discutăm și să oferim asistenților medicali și moașelor toate condițiile pentru a participa în “Echipă” alături de medici, infirmiere, asistenți sociali în asigurarea serviciilor necesare stării de sănătate a populației.
Să ne aducem aminte și atunci când trimitem în linia întâi a luptei împotriva COVID-19 pe ambii membrii de familie din domeniul sănătății, în condițiile în care copii sunt acasă.
Cu toate aceste neajunsuri, asistenții medicali și moașele sunt în prima linie.
Și nu pot decât să ridic pălăria, să mă înclin și să arăt tot respectul acestei profesii. Să felicit Organizația Asistenților Medicali și Moașelor pentru această inițiativă și să doresc la mulți ani și multă sanatate tuturor!”, a fost mesajul transmis de președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie a Camerei Deputaților.
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Local American Working Group (LAWG) salută eforturile depuse de către Comisia pentru sănătate și familie alături de Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților pentru rezolvarea crizei medicamentelor din România și pentru asigurarea accesului pacienților români la medicamente. În aceste săptămâni de criză am observat cu toții – pacienți, medici, factori politici, reprezentanți ai industriei, mass-media – care este cu adevărat impactul lipsei medicamentelor din piață.
APMGR, ARPIM și LAWG salută progresul făcut de Comisiile de sănătate și buget din Camera Deputaților, conduse de domnii președinți Florin Buicu și Sorin Lazăr, prin semnarea Raportului Comun pentru PLX 78/2020, care introduce o taxă clawback plafonată și diferențiată: 15% pentru medicamentele produse în România, 25% pentru medicamentele inovative și 20% pentru cele generice. Raportul comun al Comisiilor a fost înaintat către Biroul Permanent, pentru a fi inclus pe agenda plenului Camerei Deputaților.
Acest progres demonstrează că decidenții politici au înțeles că medicamentele pot fi păstrate în piață prin stoparea creșterii taxei clawback și prin introducerea unui plafon diferențiat. În această perioadă de criză majoră cauzată de pandemia COVID-19, autoritățile au făcut eforturi pentru a asigura medicamentele necesare pe piața din România. Aprobarea unei formule plafonate a taxei clawback poate contribui, și după această criză, la reducere riscurilor privind accesul pacienților la medicamentele de care au nevoie.
Plafoanele aplicabile taxei clawback, aprobate de cele două Comisii prin Raportul Comun, deși rămân printre cele mai mari din Uniunea Europeană, pentru România reprezintă un adevărat progres în normalizarea pieței medicamentelor, păstrarea medicamentelor în piață, păstrarea producției locale și încurajarea de noi investiții, precum și asigurarea accesului pacienților la medicamente. Reamintim că din 2015 și până în prezent au fost retrase din piață în jur de 3.000 de medicamente, inclusiv 20% din numărul total de medicamente originale compensate, principalele cauze fiind taxa clawback în continuă creștere și politica celui mai mic preț european.
Asociațiile APMGR, ARPIM și LAWG solicită Biroului Permanent al Camerei Deputaților includerea cu prioritate pe agenda plenului Camerei Deputaților a acestei inițiative legislative (PLX 78/2020) și solicită sprijin din partea tuturor partidelor politice parlamentare pentru aprobarea acesteia, contribuind astfel la stoparea creşterii taxei clawback și implementarea măsurii de clawback diferențiat și plafonat, pentru a păstra medicamentele în piață și producția locală funcțională.
Susținerea membrilor Parlamentului pentru o astfel de măsură este deosebit de importantă, pentru a evita o accentuare a crizei medicamentelor. Astfel de crize ale medicamentelor au un impact social major și contribuie la afectarea drepturilor pacienților români de a avea acces la medicamente.
Este esențial ca partidele parlamentare să conștientizeze că, fără implementarea măsurii de plafonare și diferențiere a taxei clawback, criza medicamentelor se va adânci. Medicamentele vor continua să fie retrase din piață, alternativele terapeutice fiind aduse în piață la costuri mult mai mari, creând un dezechilibru major al bugetului de medicamente, al mediului de operare și al balanței de import-export.
”Există și pacienti cu altă patologie decât Covid-19 și chiar foarte mulți, care sunt asigurați, iar nicio măsură nu trebuie să le ia acestora dreptul la servicii medicale, la medicamente, în condiții de siguranță”, a averizat Conf. Univ. Dr. Florin Buicu, Președintele Comisiei de Sănătate, Camera Deputaților, chestionat de MedicalManager.ro, în legătură cu efectele ordinului nr. 74553/ 07.04.2020, semnat de secretarul de stat Raed Arafat.
Acesta prevede că, “pe toată durata stării de urgență, sunt suspendate internările pentru intervenții chirurgicale, alte tratamente și investigații medicale, care nu reprezintă urgență și care pot fi reprogramate din toate unitățile sanitare cu paturi publice și private, precum și consultații și tratamente, care pot fi programate sau sunt programabile în toate structuriile ambulatorii, atât publice cât și private”.
”Măsurile de distanțare socială, alături de măsurile de menținere a igienei, de asigurare a materialelor de protecție pentru toate persoanele aflate în prima linie a luptei împotriva infecției cu Covid-19, dar și a serviciilor esențiale au avut un rol important, în limitarea creșterii numărului de cazuri de persoane infectate. Decizia privind limitarea internărilor sau a consultațiilor care pot fi programate, deși în esență bună, având rolul de a menține “rezerva” de intervenție medicală pentru cazurile de urgență, indiferent dacă acestea sunt infectate sau nu, determină o “interpretare” diferită de către cei care trebuie să pună în practică această măsură. Aici vorbim, pe de o parte, de o lipsă de comunicare eficientă a deciziei, atât din partea reglementatorului (Guvern, Ministerul Sănătății), cât și din partea celor care trebuie să pună în practică această decizie (CNAS, CJAS), iar, pe de altă parte, de lipsa reglementărilor, privind decontarea serviciilor de către furnizorii de servicii medicale. La întrebarile din partea pacienților, din partea furnizorilor de servicii medicale, nu există răspunsuri, iar lipsa acestora, precum și incertitudinea determină o stare de neliniște suplimentară”, a explicat medicul.
Potrivit acestuia, ”emiterea unui ordin de asemenea tip, trebuia să fie urmată imediat de ‘interpretarea’ acestora, din partea CNAS și de “răspunsuri la cele mai frecvente întrebări”.
Precizările DSU
Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) a revenit, miercuri, cu o serie de precizări referitoare la acest Ordin: “Nu se închid spitalele publice sau private, nici ambulatoriile de specialitate ale spitalelor sau cabinetele medicale de specialitate, ci se suspendă acele activităţi medicale, consulturi sau tratamente care nu sunt obligatorii şi care pot fi reprogramate. Decizia amânării este luată pe baza analizei medicului curant de specialitate. Pentru fiecare pacient internat în spital sau consultat în ambulatoriu va trebui să existe o documentaţie medicală care să justifice, în mod obiectiv, necesitatea realizării actului medical, atât în cadrul unităţilor spitaliceşti cu internare, cât şi în cazul structurilor ambulatorii”.
dr. Florin Buicu
Preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, parlamentarul PSD Mureş dr. Florin Buicu, afirmă că, în acest an, Ziua Mondială a Sănătăţii este dedicată asistenţilor medicali şi moaşelor, care în această perioadă se află în prima linie a luptei contra COVID-19, precum şi rolului pe care aceştia îl ocupă în asigurarea sănătăţii.
"Astăzi este Ziua Mondială a Sănătăţii! Data de 7 Aprilie este ziua în care, în 1948, a fost înfiinţată Organizaţia Mondială a Sănătăţii, fiind un bun prilej de conştientizare a marilor probleme de sănătate. Anul 2020 este dedicat asistenţilor medicali şi moaşelor şi rolului pe care aceştia îl ocupă în asigurarea sănătăţii oamenilor. Aflaţi în prima linie a luptei contra COVID-19, în cabinetele de medicină de familie, pe ambulanţe, în direcţiile de sănătate publică, în unităţile sau compartimentele de primiri urgenţe, pe Secţiile de spital sau în centrele de îngrijiri medicale, asistenţii medicali şi moaşele au un rol important în realizarea obiectivelor globale care ţin de acoperirea universală cu servicii medicale, sănătatea mamei şi copilului, boli infecţioase şi boli neinfecţioase, inclusiv sănătatea mintală, pregătirea şi răspunsul în situaţii de urgenţă, siguranţa pacientului şi furnizarea unor servicii integrate de îngrijire centrate pe nevoile pacienţilor", a arătat dr. Florin Buicu, pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.
Deputatul Florin Buicu a susţinut că echipa medicală este cea care asigură sănătatea şi că aceasta nu poate funcţiona fără aportul esenţial al asistenţilor medicali şi moaşelor.
"La Mulţi Ani cu sănătate şi respect tuturor asistenţilor medicali şi moaşelor şi familiilor acestora!", a conchis preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie, dr. Florin Buicu.
”Probabil că, la aproximativ două săptămâni după data de 20 aprilie, după Sărbătorile de Paște, va fi un vârf al crizei, urmat apoi de o scădere, în cazul menținerii restricțiilor. După ridicarea acestora, numărul cazurilor infectate probabil va crește din nou acest an, undeva spre toamnă-iarnă. Acest ciclu, aceasta evoluție în dinți de fierăstrău, se va menține până în momentul apariției unui tratament țintit sau până la apariția unui vaccin, care nu poate intra mai repede de 2021 în utilizare, având în vedere pașii pe care trebuie să îi parcurgă studiile clinice”, a explicat, pentru MedicalManager.ro, Conf. Univ. Dr. Florin Buicu, Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.
”Dacă măsurile de distanțare socială nu vor fi respectate, vom ajunge la creșterea numărului de cazuri, ce determină prelungirea acestei stări. Ieșirea din această evoluție se va produce doar la apariția unui tratament țintit sau a vaccinului specific”, a subliniat deputatul.
Pacienți îngrijorați, medicamente lipsă
Recent, acesta a făcut un apel la Ministerul Sănătății și la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să asigure acces la tratamentul cu clorochină și hidroxiclorochină pacienților cu lupus, poliartrită reumatoidă sau alte colagenoze, în condițiile în care medicamentele menționate sunt folosite acum și pentru pacienții cu Covid-19 și nu se mai găsesc.
”Solicitarea mea legată de asigurarea tratamentului ambulator pentru pacienții cu lupus, poliartrită reumatoidă și alte colagenoze a venit, pe de-o parte, din partea pacienților și, pe de altă parte, din partea specialiștilor în reumatologie. Domnul Doctor Horațiu Popoviciu, șeful clinicii de reumatologie, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgentă din Târgu Mureș a foșt cel care mi-a semnalat primul, la rugămintea pacienților, acest lucru. Nu am primit niciun răspuns oficial, le această temă. Îmi doresc ca răspunsul să fie dat, prin apariția în farmacii a produselor necesare”, a mai explicat Florin Buicu.
În opinia Președintelui Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, cel mai mare pericol al perioadei de după pandemie va fi cel social și economic.
Măsuri antiinfectare
În ceea ce privește măsurile de precauție pe care și le-a luat, Buicu a vorbit despre distanțarea socială, limitarea la maxim a ieșirilor, utilizarea măștii de protecție la ieșire, spălarea cu apa și săpun la contactul cu orice obiecte posibil contaminate, utilizarea dezinfectantelor pe bază de alcool sau clor, utilizarea unor ochelari la ieșire, aerisirea camerelor, menținerea unei stări de curățenie în spațiile de acasă.
„Începând cu data de 7 aprilie 2020, un număr de 1.121.800 de măști chirurgicale cu trei pliuri vor fi distribuite de CNAS către medicii de familie, prin intermediul caselor de asigurări de sănătate (CAS) cu care aceștia se află în contract.
Conform Ordinului 74549/06.04.2020 al Comandantului Acțiunii, secretar de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, măștile au fost repartizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) către CNAS pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de protecție a personalului din asistența medicală primară din întreaga țară.
Echipamentele vor ajunge la casele de asigurări de sănătate cu mijloace de transport asigurate de IGSU, iar distribuția măștilor către medicii de familie se va face în cel mai scurt timp posibil de la primirea acestora la CAS.
Echipamentele care vor ajunge la medicii de familie reprezintă o parte din donația de 4.150.000 de măști chirurgicale pe care SC Dante International SA (eMAG) a direcționat-o către IGSU, cu scopul de a proteja personalul din structurile vitale pentru funcționarea statului în această perioadă dificilă.”, se arată într-o informare de presă, la care deputatul de Mureș, dr. Florin Buicu adaugă: ”Sper să fie distribuite și nu să fie “chemați” medicii de familie să le ridice.”