Potrivit Biroului Electoral Central, la cele 568 de secții de votare din județul Mureș au fost înscriși pe listele electorale 482.197 de alegători (9251 înscriși pe listele suplimentare) dintre care s-au prezentat la urne 184.421, adică 38,35%, sub prezența anului 2012, care a fost de 41,02%.
La Senat, din cele 178.177 de voturi valabil exprimate, UDMR a primit 68.986 (38,71%), PSD - 48.171 de voturi (27,03), PNL - 26.065 de voturi (14,62%), USR - 10.854 de voturi (6,09%), PRU - 7176 voturi (4,02%), PMP - 6804 voturi (3,81%), ALDE - 5464 voturi (3,06%), PRM - 2.351 de voturi (1,31%), PER - 1.161 voturi (0,65%) și ANR - 1.145 (0,64%).
La Camera Deputaților, din cele 177.566 de voturi valabil exprimate, 68.564 au revenit UDMR (38,61%), urmată de PSD cu 47.267 de voturi (26,61%), PNL - 25.284 de voturi (14,23%), USR - 10.602 voturi (5,97%), PMP - 7.272 voturi (4,09%), PRU - 6.537 voturi (3,68%), ALDE - 5.149 voturi (2,89), PRM - 1.817 voturi (1,02%), restul competitorilor electorali obținând sub 1%.
Potrivit primelor calcule, UDMR va avea 3 deputați: Vass Levente, Eva-Andrea Csep și Biro Zsolt, și doi senatori: Novak Csaba Zoltan și Csaszar Karoly.
PSD va avea doi deputați: Florin Buicu și Dinu Socotar, și un senator: Horea Soporan; PNL va avea un deputat: Doru Oprișcan, și un senator: Ioan Cristian Chirteș.
USR va avea un deputat: Lavinia Abu-Amra, iar PMP s-ar putea să prindă un loc de deputat la redistribuire, care ar putea să îi revină lui Marius Pașcan.
Potrivit Biroului Electoral de Circumscripție nr. 28 Mureș, un număr de 4.448 buletine de vot nule a fost la Camera Deputaților și 2.384 de buletine de vot au fost albe, adică nu s-a aplicat ștampila VOTAT pe acestea. La Senat 3.937 de buletine de vot au fost nule și 2.294 de buletine de vot albe.
http://www.cuvantul-liber.ro/news/93939/61/REZULTATELE-ALEGERILOR-PARLAMENTARE-2016-iN-JUDE-UL-MURE
Reacțiile politicienilor mureșeni nu au întârziat să apară imediat după ce au fost date publicității rezultatele de tip exit-poll.
Preşedintele PSD Mureş, Vasile Gliga, afirmă că social democrații au obținut un scor foarte bun și în acest județ.
La rândul său, deputatul Florin Buicu, care a candidat pentru un nou mandat de deputat din partea PSD Mureș a subliniat că votul dat azi de mureșeni îi va permite să-și continue proiectele începute.
Pe de altă parte, președintele PNL Mureş, Doru Oprişcan, s-a declarant dezamăgit de rezultatul obținut de liberali la nivel national.
În schimb, candidatul PNL Mureş la Senat, Ioan Cristian Chirteș, și-a exprimat speranța că în județul Mureș vor obține un scor destul de bun.
În urma votului de azi, candidatul ALDE Mureș la Senat, Raul Boroș, vede o majoritate confortabilă PSD-ALDE.
Vicepreședintele politic al UDMR Mureș, Péter Ferenc, s-a arătat extrem de mulțumit de rezultatul obținut candidații Uniunii.
Candidatul PMP Mureș la Camera Deputaților, Marius Pașcan, s-a arătat mai rezervat în declarații și a spus că așteaptă rezultatele finale ale alegerilor.
http://www.radiomures.ro/stiri/sinteza-vot-local-mures.html
Puţin după ora 7.00, primul alegător al Secţiei de vot nr. 49, amenajată în incinta Şcolii Generale „Romulus Guga” din Târgu-Mureş, a fost deputatul social-democrat Florin Buicu, care a declarat, la ieşirea din secţie, că a votat „pentru valorile româneşti şi pentru România”.
„Am votat „pentru”, deoarece cred în România. Am votat pentru Targu-Mures, pentru mureseni, pentru Romania. Am votat cu incredere pentru un program de guvernare care sa ofere romanilor care sa ofere romanilor posibilitatea de a lucra in Romania, de a avea salarii decente si pensii decente. Am votat cu incredere pentru romanii care vor pensii si salarii, datorita muncii pe care ei o fac. Am votat cu incredere in Romania si in valorile romanesti. Invit pe toata lumea la vot si invit pe toata lumea sa voteze "pentru", sa evalueze ofertele electorale si dintre acestea sa isi puna votul pentru cei care vin in fata lor cu cifre si date concrete", a afirmat deputatul Florin Buicu, candidat pe locul 1 pe lista PSD Mures pentru Camera Deputatilor.
http://stiritransilvania24.ro/mures/florin-buicu-psd-am-votat-cu-incredere-in-romania-si-in-valorile-romanesti-72558/
Conf. univ. dr Corneliu Florin Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, a continuat în Parlament să susțină proiectele legislative destinate dezvoltării domeniilor sănătate și educație din România. Într-un interviu acordat revistei Transilvania Business vine, de asemenea, cu soluții concrete pentru susținerea acestor două priorități.
Sunteți medic și cadru didactic universitar, care sunt principalele probleme din sănătate și educație pe care le-ați identificat și ce soluții ați propus sau ați propune pentru rezolvarea lor?
Problemele identificate în sistemul de sănătate și de educație sunt, de fapt, problemele ridicate de beneficiarii celor două sisteme și de profesioniștii care își desfășoară activitatea în aceste două sisteme. Prima și cea mai des ridicată problemă este aceea a subfinanțării sistemelor de sănătate și educație, comparat cu procentele din PIB alocate de alte state europene pentru aceste domenii. Creșterea finanțării acestor domenii ar putea determina de la creșterea salariilor la îmbunătățirea infrastructurii.
Vorbim, de asemenea, de o problemă de acces la educație și sănătate și de o mare diferență între cetățenii care locuiesc în mediul rural și urban.
Dar cred că cea mai mare vulnerabilitate a celor două sisteme este dată de reducerea ÎNCREDERII beneficiarilor în cele două sisteme. Acest proces al reducerii încrederii este determinat, pe lângă experiențele personale negative ale beneficiarilor celor două sisteme, de o modificare a valorilor pe care societatea românească în ansamblu le-a trăit. Învățătorul și medicul erau liderii de opinie în orice comunitate, pregătirea și rolul lor social fiind recunoscute de societate. Asistăm în ultima perioadă la o modificare în sensul deteriorării recunoașterii acestui rol.
La fel cum identificarea problemelor vine din zona beneficiarilor și profesioniștilor din cele două sisteme, cele mai bune soluții vin tot din aceleași zone. Doar ascultând oamenii cred că pot fi găsite și cele mai bune soluții. Prin dialog cu profesioniștii, cu organizațiile neguvernamentale din aceste domenii, cum sunt, de exemplu, asociațiile de pacienți sau reprezentanții părinților sau Consiliul elevilor pot fi identificate și problemele și soluțiile.
Pornesc de la problemele cu care se confruntă românii: plătesc asigurări de sănătate și nu pot beneficia de servicii, atunci când au nevoie, primesc bilete de trimitere pentru analize de laborator, ajung și trebuie să plătească pentru că nu mai sunt fonduri, își cumpără medicamente și materiale sanitare pentru că spitalele nu le au, ajung în spitale și nu au condiții corespunzătoare, au nevoie de medicamente și nu le primesc sau nu le găsesc să le cumpere, au nevoie de servicii medicale și nu are cine să îi trateze, profesioniștii din sănătate, datorită lipsei de personal din domeniu trebuie să lucreze mai mult, fără plata corectă a muncii, cu o încărcare fizică și psihică ce poate determina greșeli. Acestea sunt problemele pentru care românii au nevoie de soluții acum.
Ce ar însemna economic vorbind soluționarea problemelor de infrastructură din sănătate și educație, cât ne-ar costa aceste investiții și dacă ați identificat surse de finanțare din care acestea ar putea fi suportate?
Investițiile în sănătate și educație și aici aș adăuga și cercetarea sunt adevărate investiții și mă bucur că în întrebarea dvs ați folosit acest termen și nu acela de cheltuială. Cheltuială cu sănătatea, educația și cercetarea sunt într-adevăr investiții. Pentru ca aceste investiții sunt cele care determină să avem un popor sănătos, un popor educat. Un popor sănătos și educat trebuie să facă parte din orice proiect de țară al României. Dacă ne referim la investiția în infrastructură din sistemul public de sănătate, aceasta este necesară și este solicitată de oameni. Ea trebuie să rezulte din evaluarea nevoilor specifice de sănătate din fiecare euroregiune a României. România are nevoie de cele 8 spitale regionale, are nevoie de creșterea capacității de tratament pentru marii arși și avem nevoie de cel puțin 3 centre cu 6-10 paturi în țară, în afară de cele din București, are nevoie de spitalele județene care trebuie să fie reabilitate, are nevoie de dezvoltarea infrastructurii de ambulator si a capacităților de diagnosticare în regim de ambulator, are nevoie de dezvoltarea infrastructurii necesare pentru pacienții oncologici și aici mă refer la centre de radioterapie, are nevoie de asigurarea infrastructurii de intervenție de urgență, astfel încât să existe o ambulanță și, poate, o mașină de pompieri care să acopere o rază de maxim 30 de km pentru a asigura intervențiile în timp util. Acestea sunt doar câteva din nevoile sistemului de sănătate. Fondul Social de Dezvoltare și Investiții (FSDI), bugetul de stat, banii europeni, alături de încurajarea și sprijinirea investițiilor private în sănătate, educație și cercetare sunt resursele identificate pentru a realiza aceste investiții.
Sunteți inițiatorul unor proiecte legislative care vin să reglementeze domenii medicale omise până acum. Spre exemplu, putem vorbi de Legea nr. 256 din 2015 privind exercitarea profesiei de dietetician. Care a fost contextul adoptării sale, ce efecte a avut și care este impactul socio-economic al recunoașterii acestei profesii?
Proiectul legislativ despre care vorbim a pornit din comunitatea în care îmi desfășor activitatea. Reglementarea profesiei de dietetician a pornit de la constatarea că în acest domeniu activau „așa-ziși dieteticieni”, în timp ce specialiștii, absolvenți ai Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, aveau o reală problemă în recunoașterea națională și internațională a profesiei. Proiectul legislativ a rezultat în urma unor grupuri de lucru la care au participat reprezentanți din zona academică medicală din Tîrgu Mureș, Cluj, Iași, din zona reprezentanților asociațiilor profesionale, în urma întâlnirilor avute atât la Tîrgu Mureș, Turda dar și la București la care au participat sute de oameni. Mă bucur că am putut prelua o inițiativă a comunității, că am devenit vocea comunității în Parlament, că am reușit să găsesc sprijinul politic necesar din partea tuturor partidelor parlamentare astfel încât acum putem vorbi de o Lege care reglementează această profesie. Din păcate, această lege avea nevoie și de norme de aplicare ce trebuiau aprobate în termen de 60 de zile de la publicare și, iată, tehnocrații aflați acum la guvernare nu au reușit să publice aceste norme de peste 300 de zile, deși draftul normelor a fost înaintat de către specialiști către Ministerul Sănătății care trebuia să inițieze aplicarea acestor norme.
Salarizarea medicilor este considerată unul dintre motivele pentru care medicii aleg să plece din sistemul sanitar românesc. Recent a fost adoptată modificarea Legii sănătății, astfel încât, cităm, „Ministerul Sănătății, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie să poată acorda personalului medical și de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe țară” și „Autoritățile administrației publice locale să poată acorda personalului medical și de specialitate din spitalele publice din rețeaua sanitară proprie stimulente financiare lunare, în limita a două salarii minime brute pe țară”. Care a fost rațiunea acestei propuneri, dacă a fost calculat impactul bugetar, ce a decis Curtea Constituțională și ce va însemna pentru personalul medical și de specialitate aplicarea acestei modificări legale?
Această propunere legislativă, aprobată prin lege, nu îmi aparține, însă am luptat pentru aprobarea ei. Când propunerea legislativă a ajuns la Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, poziția guvernului tehnocrat a fost că nu susține propunerea, deși, în programul de guvernare al guvernului tehnocrat pe care și eu l-am votat, la capitolul 4.2. Sănătate, punctul 2 prevede asigurarea de stimulente personalului medical. Am lucrat împreună cu cei de la Comisia pentru administrație, am invitat reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Ministerului Sănătății, Ministerului de Finanțe și a rezultat formularea pe care ați amintit-o. Propunerea a fost sprijinită, mai ales, de comunitățile în care nu există medici și alte categorii de personal medical care vor să se implice în asigurarea serviciilor medicale pentru comunitate de către medici și asistent, în defavoarea alocării sumelor către „panseluțe”. Primarii, președinții consiliilor județene aveau nevoie de acest instrument care să permită acordarea, în afară de salariu, de stimulente pentru a atrage personal medical în zone neacoperite. Propunerea a fost votată de toate partidele parlamentare. Surpriza neplăcută a venit din partea Guvernului Cioloș care, probabil, la propunerea ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu a atacat această lege la Curtea Constituțională, motivul fiind neasigurarea sursei de finanțare. Tehnocrații s-au dovedit și de data aceasta nepregătiți, motivele invocate de guvernul tehnocrat pentru atacarea legii neavând niciun suport legal. Curtea a dezbătut și a decis că prevederea legală este perfect constituțională. Vom da astfel posibilitatea comunităților fără medici să își atragă pesonal medical de specialitate prin oferirea unor stimulente de până la 2500 lei/lunar în afară de salariu.
Este suficientă salarizarea pentru ca plecările din sistem – medici, asistenți, infirmieri – să fie limitate? Dacă da, cum vedeți dvs. o legislație echitabilă în domeniul salarizării în sănătate? Dacă nu, de ce ar mai fi nevoie pentru ca personalul medical să rămână în sistemul sanitar?
Nu este salarizarea singurul motiv pentru care personalul medical de specialitate, și aici mă refer la medici, la asistente medicale, pleacă în străinătate, dar este principalul motiv pentru plecarea majorității tinerilor specialiști. Personalul medical are nevoie de o recunoaștere a rolului social, de o plată corectă a activităților prestate, de o predictibilitate a dezvoltării carierei. Cred că aceste lucruri se pot rezolva printr-un Statut al Profesioniștilor din Sănătate, care să cuprindă toate categoriile de personal, să statueze clar că medicii nu sunt funcționari publici, să cuprindă obligațiile dar și drepturile de care beneficiază acești specialiști.
Statul are obligativitatea de a asigura continuitatea asistenței medicale. Modalitatea de plată a medicilor din sistemul public trebuie să cuprindă o componentă fixă, minimală, care nu trebuie să fie mai mică decât nivelul actual, la care să se adauge o componentă variabilă determinată de volumul de muncă și complexitatea muncii prestate, plătind astfel performanța. Legat de gărzi, pentru că a apărut acest subiect în ultima perioadă, medicii nu trebuie să fie obligați să facă gărzi, trebuie motivați să își dorească să facă aceste gărzi prin plata corectă a acestora.
De ce inițiative ar mai fi nevoie pentru ca domeniul medical să fie organizat și să funcționeze fără convulsii și fără inegalități?
În afară de Statutul personalului din sănătate de care vă spuneam, cred că trebuie făcute încă multe lucruri: de la partea de pregătire la partea de funcționare. Absolventul de medicină din România, după 6 ani de facultate nu are drept de practică medicală. Trebuie găsită soluția de a valoriza munca acestor tineri specialiști, de a le oferi oportunitatea să învețe, dar și să fie plătiți corect. O modificare a normării activității medicale, care acum pune în centru „patul” de spital, o normare în funcție de „pacienți” se impune. Probabil că am putea lucra la atribuțiile pe care acum le au profesioniștii din sănătate. O parte din ce trebuie să facă acum medicul poate să fie preluat de asistenta medicală, pentru a reuși ca medicul să facă doar ce a învățat și trebuie să facă, să diagnosticheze și să trateze pacienți. O parte din ce acum trebuie să facă o asistentă medicală trebuie să fie preluat de alte categorii de personal, pentru că asistenta să facă ce trebuie și a învățat să facă, să asigure îngrijiri de sănătate. Trebuie să dezvoltăm și să rafinăm profesiile medicale și vorbeam de apariția unor meserii noi: codificator clinician fiind una dintre ele.
Una dintre discuțiile care apar frecvent în sănătate este legată de prețul la medicamente. Care ar fi în opinia dvs. principiile de stabilire a prețului la medicamente, care să fie introduse în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății?
La momentul la care vorbim, modalitatea de stabilire a prețului la medicamente a fost schimbată de la nivelul unui Ordin de ministru al sănătății la nivelul de Hotărâre de Guvern. România are cel mai ieftin preț al medicamentelor dintr-un coș de 12 țări europene nominalizate de această Hotărâre de Guvern. Am propus de aproape un an de zile Ministerului Sănătății să vină către Parlament cu o propunere care să fie dezbătută și care să introducă la nivelul Legii principiile de stabilire a prețului la medicamente. De ce aceste 12 țări sunt referință și nu altele, de ce nu mai multe sau mai puține, sau toate? Introducerea acestor principii în Lege ar oferi predictibilitate, transparență în stabilirea prețurilor, ar oferi, de asemenea, mecanismele necesare autorităților din domeniu pentru ca românii să găsească medicamentele de care au nevoie în farmaciile din România.
Modalitatea actuală de stabilire a prețului la medicamente cuprinde marje procentuale în funcție de prețul medicamentului pe care le pot primi distribuitorii și farmaciile. Această modalitate a determinat să transformăm o profesie medicală, farmacistul, într-un vânzător de medicamente.
Farmacistul este furnizor de servicii farmaceutice și asta trebuie să decontăm, serviciul farmaceutic, astfel încât să nu existe tentația de a vinde medicamente scumpe. Indiferent că medicamentul este scump sau ieftin, farmacistul face același serviciu. Interesul pacientului este să aibă cel mai bun medicament la cel mai mic preț și cred că decontarea serviciului farmaceutic la farmacist și decontarea seviciului de distribuție la distribuitor este una dintre soluții în locul decontării unui procent din valoarea medicamentului către distribuitor și către farmacist. Interzicerea exportului medicamentelor necesare românilor, pe o perioadă limitată, desigur, până rezolvăm aceste probleme, reducerea prețului medicamentelor care au generice cu 35 %, dezvoltarea Companiei Farmaceutice Naționale care să asigure medicamentele esențiale, asigurarea unui buget multianual care să permita asigurarea stocurilor de vaccinuri pentru copiii noștri, atunci când au nevoie de ele, sunt propuneri pe care dorim să le implementăm.
În domeniul educației ați avut mai multe proiecte, dar unul care poate da un restart/upgrada sistemul educațional din România este cel lansat de Asociația Pentru Minți Pertinente (AMPER) – „Reducerea birocrației în școlile din România. Soluții legislative pentru digitalizarea educației”, pe care v-ați asumat să îl promovați în Parlament. Ce v-a convins din acest proiect? Ce șanse are un asemenea proiect, cu un impact bugetar destul de important, să fie adoptat și implementat?
Este un alt proiect provenit din comunitate. Parlamentarul este vocea comunității din care provine în Parlament, asta am făcut și asta îmi propun să fac în continuare. AMPER a finanțat un studiu care a avut ca rezultat, pe lângă radiografia situației actuale, și propunerile necesare legislative pentru a „digitaliza educația”, cum ați spus dvs., de fapt, pentru a oferi posibilitatea școlilor de a avea documentele necesare și în format electronic. Școlile care vor dori în primă fază vor avea posibilitatea de a avea atât catalogul dar și celelalte documente și în format electronic, diplomele, fișele matricole, prezente dar și alte documente administrative. Am primit această propunere de la Dan Mașca, la fel cum au primit-o și parlamentarii de la toate partidele din județul Mureș. Am preluat această inițiativă și am depus-o la Parlament ca proiect de lege. Voi lupta să conving colegii parlamentari de la PSD dar și de la celelalte partide de utilitatea acestei prevederi și sper să reușesc să o văd transformată în lege.
Ce proiecte ați mai avut în mandatul de parlamentar pentru comunitatea din care proveniți?
Au fost mai multe inițiative, însă aș vrea să mai amintesc două proiecte importante pentru județul Mureș.
Proiectul pentru înființarea unui Institut Național de Pregătire pentru Situații de Urgență, cu sediul în Tîrgu Mureș este primul dintre ele. Acest institut, care va avea și o bază de pregătire pentru toate categoriile de personal implicate în intervențiile de urgență, de la personal medical, la paramedici, pompieri, vine ca o recunoaștere a pionieratului mureșean în acest domeniu. Anul 2017 este anul în care competiția mondială de intervenții în descarcerare se va desfășura în România, în Tîrgu Mureș, și vreau să felicit pe această cale personalul IGSU, al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Mures, al DSU, pe dr. Raed Arafat, pentru această reușită care trebuie sprijinită de comunitate.
Un alt proiect important este un proiect pilot la nivel național, prin care prin colaborarea dintre Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, autoritățile locale și Consiliul Județean, să înființăm Spitalul Universitar Mureș, prin care, pe de-o parte, locuitorii din Sighișoara, Reghin, Luduș, Târnăveni, să beneficieze de aceleași servicii medicale de care beneficiază și cei din Tîrgu Mureș, spitalele din aceste orașe dobândind astfel statut de spital universitar. Creștem capacitatea de formare medicală a tinerilor specialiști din domeniul medical, populația poate beneficia de servicii medicale înalt calificate. Universitatea de Medicină și Farmacie a dovedit că se poate dezvolta și putem împrumuta modelul de dezvoltare și la nivelul serviciilor medicale în tot județul.
Eu cred în România, cred în mureșeni, cred că împreună putem să reușim să facem aceste schimbări de care avem nevoie. Îndrăznește să crezi și tu, alături de mine!
Scurt CV:
– conferențiar universitar la UMF Tîrgu Mureș
– medic primar sănătate publică și management sanitar
– din 2012 deputat PSD de Tîrgu Mureș, secretar al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților în perioada 2012-2015, președinte al Comisiei din 2015 și până în prezent.
http://www.transilvaniabusiness.ro/initiative-si-solutii-pentru-sanatate-si-educatie/
Refacem Sănătatea cu Fonduri Europene! Aşa scrie în programul premierului Cioloş! Nu vorbim de fondurile atrase în 2016, că nu ne-ar ajunge. Cu altele, care stau să vină şi nu aşteaptă decât alegerile din 5 decembrie. Aşa că, în primele 100 de zile de guvernare, de după alegeri, vom avea un portofoliu de investiţii pe proiecte de interes naţional şi-i vom convinge pe medici să nu mai plece în străinătate.
Nu se ştie cum vom face asta, dacă nu le mărim salariile, dar poate că le place aşa de tare de Cioloş şi de Vlad Voiculescu, încât vor accepta să profeseze, pe bani puţini, în cele 88 de cătune despre care ministrul Sănătăţii tocmai a aflat că sunt lipsite total de acces la serviciile medicale. Nici nu vor fi stresaţi până la finalizarea proiectelor de care aminteam mai sus, pentru că... nu vor avea ce face pe acolo. La ultima conferinţă a specialiştilor din domeniul medical, desfăşurată zilele trecute la Târgu Mureş, am aflat că locuitorii din acele zone sunt cei mai sănătoşi români. Altfel nu se explică de ce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a alocat cei mai puţini bani tocmai în aceste regiuni, în timp ce în centrele universitare si în oraşele mari, cu un sistem medical mai performant, banii au curs gârlă. Mai ales la Bucureşti, unde este clar că suntem aproape toţi, bolnavi. Şi nici nu mă pot gândi că tocmai în anul tehnocraţiei guvernamentale, la împărţirea banilor din Sănătate au prevalat interesele aceluiaşi sistem clientelar,sau îngustele interese financiare şi electorale promovate în ultimii 27 de ani de acea specie de politicieni corupţi, propusă pentru „exterminare”. Sunt convins că, anul acesta, fondurile au fost alocate conform principiului „banii urmează pacientul”, aşa cum este normal si cum a promis ministrul Sănătăţii.
Şi cum în acele zone despre care vorbeam mai devreme românii mănâncă bio, se culcă la timp, nu fac excese în consumul de băuturi alcoolice, nu sunt violenţi, nici cu vecinii şi nici cu consorţii, nu sunt expuşi radiţiilor sau poluării industriale şi nici vreunui stres legat de ziua de mâine, de conflictele planetare, ori de alegerea presedintelui SUA, este clar că nici medicii noştri, întorşi de pe drumul exilului, nu vor da în brânci cu munca şi vor aştepta liniştiţi reforma sistemului sanitar şi decizia Curţii Constituţionale care să certifice că nu au nevoie de salarii mai mari, dacă acestea depăşesc socotelile tehnocrate de la Ministerul Muncii, de la Palatul Victoria sau chiar pe cele ale domnului profesor de fizică din Dealul Cotrocenilor. Asta deşi este clar că toţi cei despre care am pomenit, laolaltă cu ceilalţi specialişti din domeniul medical, care s-au perindat prin guvern în ultimele 370 de zile, nu au reuşit, în tot acest interval, nici măcar să folosească toţi banii alocaţi în bugetul Sănătăţii, fie, de exemplu, pentru a deschide, în cele din urmă, o secţie pentru marii arşi, fie pentru a începe construcţia unui spital regional. Dar ce mai contează investiţiile în Sănătate în condiţiile în care nici banii împrumutaţi de guvern pentru celelalte investiţii, promise la început de mandat, bani luaţi cu dobânzi măricele, achitate conştiincios de fiecare dintre noi, nu au fost folosiţi. Contează că avem de 2 lei speranţă.
Avem punctul 8 din platforma Cioloş (era să spun punctul 8 de la Timişoara), avem un strop din promisiunile de 100 de zile şi... am descoperit că acel aparat scump şi nefolosit, din secţia de arşi, de la spitalul Floreasca, ne-ar putea ajuta să nu îmbătrânim, până când premierul îşi va respecta promisiunile. Nu de alta, dar a promis ca nu va intra în politică, atunci când a fost instalat la Palatul Victoria şi a uitat ce-a promis. Aşa că s-ar putea să dureze. Uneori memoria revine greu. Aaaa... mai avem ceva! Avem certitudinea că viitorul guvern tehnocrato-liberal va fi sprijinit, cel puţin în realizarea acestor proiecte, de oameni de nădejde. Mă refer la aceia care, în 2010, au tăiat salariile din sistemul bugetar şi au închis câteva zeci de spitale regionale.
Primul pe lista candidaților PSD din județul Mureș la Camera Deputaților, Florin Buicu vrea o campanie constructivă, în care partidele să vină cu proiecte pe care să le prezinte populației.
Florin Buicu a reamintit că Partidul Social Democrat a făcut tot ceea ce a promis cu 4 ani în urmă referitor la măririle de salariu din Sănătate și Educație, după ce acestea au fost tăiate de guvernele anterioare.
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT – PSD
Senat
1. Aurel Horea Soporan (preș PSD Tîrgu-Mureș)
2. Ioan Cristian Moldovan (primar Luduș)
3. Alexandru Câmpeanu (vicepreș CJ Mureș)
4. Ioan Gliga (consilier județean)
5. Iuliana Rus (director DJTS Mureș)
6. Dragoș Bardoși (consilier județean)
Camera deputaților
1. Corneliu Florin Buicu (deputat)
2. Gheorghe Dinu Socotar (consilier județean)
3. Dumitru Vasile Dan (primar Ibănești)
4. Ilie Bălan Chiș (primar Rușii Munți)
5. Lucreția Cadar (primar Deda)
6. Ovidiu Dumitru Mălâncrăvean (primar Sighișoara)
7. Cosmin Pop (consilier județean)
8. Ionuț Ciprian Sand (primar Iclănzel)
9. Angela Moldovan (consilier județean)
10. Vasile Papuc (consilier local)
Preşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, medicul tîrgumureşean a conturat programul pe sănătate al PSD, care răspunde la cele mai arzătoare probleme din domeniu
Reporter: Sunteţi la finalul primului mandat de deputat din cariera dumneavoastră politică şi în fața celui de al doilea. Locul 1 la deputați, pe lista PSD Mureş, este eligibil. Ce v-a determinat să candidaţi pentru un nou mandat?
Florin Buicu: M-a onorat propunerea primită din partea președintelui PSD Mureș, domnul Vasile Gliga, de a continua activitatea de deputat de Mureș, m-a onorat încrederea acordată de colegii mei, consilieri locali, consilieri județeni, primari, în cadrul Biroului Executiv, al Comitetului Executiv Județean, şi încrederea acordată de președintele Liviu Dragnea. Această recunoaștere, alături de sprijinul din partea mureșenilor, mă obligă să continui să fiu vocea mureșenilor în Parlamentul României. Am încercat la nivelul Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaților, împreună cu colegii mei din PSD, să promovăm modificările legislative cerute de comunitate. Asta voi face în continuare şi îmi doresc să reușesc.
Proiecte inițiate
Rep.: Sunt multe proiectele inițiate şi trecute de dvs. prin Parlament, vă rog să le enumeraţi pe cele mai importante.
F.B.: Sănătatea şi educația sunt domeniile în care m-am format şi în care mi-am desfășurat activitatea. Consider că sunt domeniile importante pentru societate. Fără să mă limitez la acestea, am participat, alături de colegii mei social-democrați, în proiecte care au vizat legislația muncii, dialogul social, egalitatea de șanse între femei şi bărbați. Am reușit, cu sprijinul colegilor mei, să transform aceste proiecte, până acum, în 25 de legi sau modificări legislative:
Legea 78/2014 de reglementare a activității de voluntariat în România, Legea 256/2015 de reglementare a profesiei de dietetician, Legea 133/2015 Codul Silvic, Legea 278/2015 privind funcționarea Ordinului Asistenților Medicali şi Moașelor din România, care este aplicarea în România a Directivei Europene privind recunoașterea profesiilor medicale, Legea 176/2016 de modificare a Codului Muncii, modificări ale Legii 1/2011 a educației naționale, modificări ale Legii 95/2006 a Sănătății.
Sunt unul dintre cei care am reușit, alături de colegii mei din PSD, să creștem salariile din sănătate, pentru toate categoriile de personal, şi pentru educație, cu 25%.
Problemele în domeniile Sănătății şi Educației
Rep.: Care considerați că ar fi problemele în domeniile Sănătății şi Educației pe care le întâmpină mureșenii?
F.B.: Problemele mureșenilor sunt problemele identificate în sistemul de sănătate de către toți românii și sunt, de fapt, problemele ridicate de beneficiarii celor două sisteme şi de profesioniștii care îşi desfășoară activitatea în aceste două sisteme. Prima şi cea mai des ridicată problemă este aceea a subfinanțării sistemelor de sănătate şi educație, comparat cu procentele din PIB alocate de alte state europene pentru aceste domenii. Creșterea finanțării acestor domenii ar putea determina de la creșterea salariilor până la îmbunătățirea infrastructurii. Vorbim, de asemenea, de o problemă de acces la educație şi sănătate şi de o mare diferență între cetățenii care locuiesc în mediul rural şi urban.
Dar cred că cea mai mare vulnerabilitate a celor două sisteme este dată de reducerea ÎNCREDERII beneficiarilor în acestea. Acest proces al reducerii încrederii este determinat, pe lângă experiențele personale negative ale beneficiarilor celor două sisteme, de o modificare a valorilor pe care societatea românească, în ansamblu, le-a trăit. Învățătorul şi medicul erau liderii de opinie în orice comunitate, pregătirea şi rolul lor social fiind recunoscute de societate. Asistăm în ultima perioadă la o modificare, în sensul deteriorării recunoașterii acestui rol.
La fel cum identificarea problemelor vine din zona beneficiarilor şi a profesioniștilor din cele două sisteme, cele mai bune soluții vin tot din aceleași zone. Doar ascultând oamenii cred că pot fi găsite şi cele mai bune soluții. Prin dialog cu profesioniștii, cu organizațiile neguvernamentale din aceste domenii, cum sunt, de exemplu, asociațiile de pacienți sau reprezentanții părinților sau consiliul elevilor, pot fi identificate şi problemele, şi soluțiile.
Pentru sănătate, pornesc de la problemele cu care se confruntă toți românii: plătesc asigurări de sănătate şi nu pot beneficia de servicii atunci când au nevoie, primesc bilete de trimitere pentru analize de laborator, ajung şi trebuie să plătească pentru că nu mai sunt fonduri, îşi cumpără medicamente şi materiale sanitare pentru că spitalele nu le au, ajung în spitale şi nu au condiții corespunzătoare, au nevoie de medicamente şi nu le primesc sau nu găsesc să le cumpere, au nevoie de servicii medicale şi nu are cine să îi trateze; profesioniștii din sănătate, din cauza lipsei de personal din domeniu, trebuie să lucreze mai mult, fără plata corectă a muncii, cu o încărcare fizică şi psihică ce poate determina greșeli. Acestea sunt problemele pentru care românii au nevoie de soluții acum.
Măsurile pentru Sănătate
Rep.: Sunteţi în echipa care a construit oferta electorală a PSD pe sănătate. Care ar fi principalele măsuri pe care PSD le va lua în momentul preluării guvernării?
F.B.: Fac parte, alături de alți colegi social-democrați, de alți specialiști care nu sunt neapărat membri de partid, din grupul de lucru al ofertei electorale a Partidului Social Democrat. Aici am pornit de la problemele identificate: contribuția de sănătate plătită de cetăţean versus serviciile de care beneficiază, condițiile din spitalele publice versus condițiile din spitalele private, capacitatea redusă de diagnostic şi tratament, problema medicamentelor, resursa umană de specialitate, cadrul instituțional din domeniul sănătății. PSD propune rezolvarea acestor probleme identificate.
Considerăm că este necesară stabilirea unei valori minime în cuantum fix prin definirea clară a pachetului de bază de servicii medicale. Propunem cu finanțare din FDSI 8 spitale regionale ca centre de urgenţă-excelenţă pentru toate specialitățile medicale; înființarea de centre pentru marii arși, din care unul în Tîrgu Mureș; dezvoltarea centrelor comunitare integrate medico-sociale; introducerea obligativității ca orice proiect de reabilitare de şcoală să includă şi reabilitarea cabinetului medical școlar sau de medicină dentară școlară; încurajarea dezvoltării de centre de excelenţă şi cercetare medicală pe lângă universitățile de medicină care vor putea atrage şi specialiști care să revină în România; fiecare spital județean va fi dotat cu cel puțin un echipament de computer tomograf şi un echipament de rezonanţă magnetică, precum şi de diagnostic de laborator; înlocuirea echipamentelor sau dotarea cu cel puțin un echipament de radioterapie.
Pentru medicamente: compensarea medicamentelor cu un procent semnificativ pentru categoriile sociale cu venituri reduse; asigurarea din timp prin buget multianual a vaccinurilor incluse în planul național de vaccinare; actualizarea listei medicamentelor şi limitarea la maxim trei luni a publicării ghidurilor necesare pentru ca pacienții să poată beneficia de medicamentele incluse în listă; reglementarea prin lege şi controlul suplimentelor alimentare; înființarea Companiei Farmaceutice Naționale pentru crearea diversității necesare asigurării pieței cu medicamente; dispozitive medicale şi materiale la dispoziția pacienților – sunt câteva dintre soluții.
Revizuirea sistemului de salarizare în direcția flexibilizării şi stimulării performanţei şi competitivității personalului din sistemul medical; asigurarea de condiţii suplimentare şi motivante în vederea instalării de cabinete medicale în zonele defavorizate; acordarea unor facilități la deschiderea cabinetelor medicilor de familie şi de ambulatoriu; reglementarea statutului profesioniștilor din sănătate, normarea personalului în funcție de numărul şi complexitatea cazurilor tratate, reformarea rezidențiatului şi acordarea dreptului de practică la terminarea facultăţii pentru tinerii medici – sunt câteva din propunerile pentru asigurarea resursei umane în sănătate.
Două proiecte importante pentru Mureș
Rep.: Care este proiectul dumneavoastră de suflet pentru medicina tîrgumureșeană, bineînțeles care poate fi şi înfăptuit?
F.B.: Aş vrea să mai amintesc două proiecte importante pentru Mureș.
Proiectul pentru înființarea unui Institut Naţional de pregătire pentru Situații de Urgenţă, cu sediul în Tîrgu Mureș este primul dintre ele. Acest institut – care va avea şi o bază de pregătire pentru toate categoriile de personal implicate în intervențiile de urgenţă, de la personal medical, la paramedici, pompieri – vine ca o recunoaștere a pionieratului mureșean în acest domeniu. Anul 2017 este anul în care competiția mondială de intervenții în descarcerare se va desfășura în România, la Tîrgu Mureș, şi vreau să felicit pe această cale personalul IGSU, al Inspectoratului pentru Situații de Urgenţă Mureș, al DSU, pe dr. Raed Arafat pentru această reușită care trebuie sprijinită de comunitate.
Un alt proiect important este un proiect pilot la nivel național, prin care, prin colaborarea dintre Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureș, autoritățile locale şi Consiliului Județean, să înființăm Spitalul Universitar Mureș, prin care locuitorii din Sighișoara, Reghin, Luduș, Târnăveni, să beneficieze de aceleași servicii medicale de care beneficiază şi cei din Tîrgu Mureș, spitalele din aceste orașe primind astfel statut de spital universitar. Creștem capacitatea de formare medicală a tinerilor specialiști din domeniul medical, populația poate beneficia de servicii medicale înalt calificate. Universitatea de Medicină şi Farmacie a dovedit că se poate dezvolta şi putem împrumuta modelul de dezvoltare şi la nivelul serviciilor medicale în tot județul.
Eu cred în România, cred în mureșeni, cred că împreună putem să reușim să facem aceste schimbări de care avem nevoie. Îndrăznește să crezi şi tu, alături de mine!
http://www.psdmures.ro/deputatul-florin-buicu-omul-cu-solutii-la-problemele-din-sanatate
Evenimentul Zilei vă prezintă cele mai importante subiecte de luni, 7 noiembrie 2016.Proiectul de Lege care cuprinde modificări la Ordonanța 20 privind echilibrarea salariilor bugetarilor, inclusiv amendamentele aduse de Federația Sanitas, este primul pe ordonea de zi a ședinței de luni, 7 noiembrie, a Camerei Deputaților. Teoretic, el ar trebui votat în procedură de urgență, Camera Inferioară fiind for decizional. Ședința va începe la ora 16.00, iar votul final ar putea fi dat de la ora 17.30. Practic, săptămâna trecută, deputații din Comisiile de Sănătate, Învățământ, Buget- Finanțe și Muncă din Camera Inferioară au reușit să convingă sindicaliștii de la Sanitas să renunțe temporar la greva generală după ce au acceptat amendamentele federației, care prevăd includerea în Ordonanța 20 a categoriilor de personal din Sănătate omise de la majorarea salarială de la 1 august. Ei au acceptat, totodată, și modificarea Legii învățământului, în sensul în care „în învățământul superior din domeniul medical, universitatile, potrivit autonomiei, pot recunoaște, pentru studenții admiși, pe baza condițiilor stabilite de Senatul universitar, creditele pentru educatie si formare profesională obținute in învățământul postliceal sanitar si le pot echivala cu credite de studii transferabile”, după cum anunța deputatul Florin Buicu.
http://www.evz.ro/proiectul-de-lege-care-cuprinde-modificari.html