Pentru că în următoarea săptămână vom intra în dezbateri atât în comisii, cât şi în plen pe noile Coduri, cel fiscal şi cel de procedură fiscală, aş dori să punctez încă odată importanţa adoptării şi implementării măsurilor guvernamentale.

Buna guvernare şi consolidarea creşterii economice, continuarea ei cât mai mult cu putinţă, atragerea investiţiilor şi generarea de noi locuri de muncă sunt obiectivele de bază ale Guvernului. Acestea au fost principiile pe baza cărora au fost concepute modificările Codului fiscal, modificări ale căror principale beneficii vor fi simţite, practic, de toţi românii, direct sau prin intermediul creşterii calităţii serviciilor publice.

Sunt convins că România are foarte mult de câştigat de pe urma unei viziuni strategice în domeniul fiscalităţii pentru următorii patru ani, pentru că ne putem apropia de îndeplinirea obiectivului fundamental - depăşirea mediei Uniunii Europene în privinţa PIB-ului pe cap de locuitor. Acest lucru înseamnă o dezvoltare durabilă, în acord cu nevoile economiei şi societăţii româneşti şi, implicit, o creştere a resurselor aflate la dispoziţia politicilor publice în domeniul culturii, o mai bună protecţie şi valorificare a patrimoniului şi a moştenirii culturale.

Relaxarea fiscală propusă de Guvern prin măsurile incluse în noile Coduri va genera beneficii semnificative pentru economia românească, impactul pozitiv asupra creşterii economice fiind prognozat pentru 2016 la +1,7% din PIB, iar asupra creşterii consumului de +1,9%. Cotele reduse de TVA vor fi şi în avantajul editorilor, producătorilor de spectacole, precum şi creatorilor independenţi, cum, de altfel, aceste categorii vor profita şi de pe urma scăderii contribuţiilor sociale sau a cotei unice de impozitare a veniturilor. Numărul de noi locuri de muncă estimat pentru 2016 ca urmare a aplicării noilor Coduri este de circa 325.000, ceea ce înseamnă că mulţi români vor avea oportunitatea unor venituri decente şi stabile, iar rata şomajului, aflată oricum cu mult sub media UE, va continua să scadă. ?Măsurile fiscale lansate în dezbatere publică de către Guvern pot deveni motorul creşterii economice şi al creării locurilor de muncă, consolidând astfel drumul bun pe care România se află. Crearea de noi locuri de muncă este principalul instrument pentru combaterea şi reducerea sărăciei. Măsuri precum reducerea TVA la toate produsele de la 24% la 20%, reducerea contribuţiei de asigurări sociale la angajat de la 10,5% la 7,5%, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice vor duce la îmbunătăţirea ocupării, stimularea conformării voluntare şi creşterea veniturilor populaţiei.

Dincolo de măsurile care vizează în special consolidarea economiei, în noile Coduri se regăsesc măsuri cu un puternic impact social: creşterea veniturilor clasei de mijloc, generate de scăderea TVA; creşterea limitei de la care nu se percep contribuţii sociale la pensii; deduceri mai mari pentru întreţinătorii de familie; deduceri integrale pentru cheltuielile legate de pregătirea angajaţilor, cum ar fi :

1.    Scăderea TVA pentru a susţine economia şi veniturile clasei de mijloc
   1. a) 9% la carne, peşte, legume şi fructe, de la 1 ianuarie 2016;
   2. b) 20% de la 1 ianuarie 2016; 18% de la 1 ianuarie 2018;
   3. c) introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel.
2.    Scăderea cotei unice la 14%, de la 1 ianuarie 2019 (atât pentru impozit pe venit, cât şi pentru impozit pe profit);
3.  Reducerea fiscalităţii pentru microîntreprinderile active, în paralel cu penalizarea microîntreprinderilor fără angajaţi, astfel:
   1. a) 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi;
   2. b) 3% pentru microîntreprinderile cu un salariat;
   3. c) 3%+1.530 lei trimestrial pentru microîntreprinderile fără salariaţi.
4.    Eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care ajută la eliminarea dublei impozitări, la creşterea competitivităţii României şi la menţinerea în ţară a capitalului.
5.    Scăderea accizei la mai multe produse, inclusiv benzină şi motorină. Scăderea accizei la alcool, bere şi vinuri spumoase (mare parte din consum se realizează din producţia naţională), în paralel cu creşterea accizei la băuturile fermentate liniştit.
6.    Reducerea cotei contribuţiilor de asigurări sociale de stat pentru condiţii normale de muncă, din 2017.
   1. a) reducerea contribuţiilor la angajat de la 10,5% la 7,5%, de la 1 ianuarie 2017.
   2. b) reducerea contribuţiilor la angajator de la 15,8% la 13,5%, de la 1 ianuarie 2017 .
7.    Creşterea sumei neimpozabile pentru veniturile din pensii la determinarea impozitului pe venit - în prezent plafonul neimpozabil este de 1000 lei, iar acesta va creşte la 1.050 lei în anul 2016 şi cu câte 50 lei în fiecare an fiscal, până se va ajunge la valoarea de 1.200 lei lunar.
8.    Extinderea bazelor impozabile în cazul contribuţiilor de asigurări sociale şi contribuţiilor de asigurări de sănătate şi plafonarea acestora la 5 câştiguri salariale medii brute pe ţară.
9.    Eliminarea impozitului pe construcţii începând cu 1 ianuarie 2016, măsură necesară pentru creşterea investiţiilor şi a competitivităţii interne.
10.   Neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajaţilor.
11.   Mărirea marjelor în care autorităţile locale pot decide cu privire la impozitele şi taxele locale (pentru o mai mare descentralizare a deciziei).
12.   Eliminarea a 19 taxe şi impozite.
13.   Pentru cei cu venituri reduse din salarii (de până la 1.000 lei/lună brut) a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere (de la un maxim de 650 lei/lună la 800 lei/lună).
14.   Reducerea impozitului cu 50% pentru mijloacele de transport hibride.
15.   Se introduce reglementarea principiului in dubio contra fiscum (în caz de dubiu cu privire la norma fiscală, interpretarea se face în favoarea contribuabilului).

Măsurile de mai sus sunt liniile principale care conduc la începerea unei noi ere a fiscalităţii în România. Astfel, prin noile Coduri, România va avea şansa să-şi întărească economia, şi, în acelaşi timp, să continue mult mai intens lupta împotriva inegalităţilor din societate.