Sănătatea, educaţia şi cercetarea, priorităţi bugetare

Zilele următoare se preconizează începerea discuţiilor pe cele două legi, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Elaborarea acestuia nu este uşoară şi nici lipsită de risc. Într-un buget sunt identificate toate sursele de venit şi cheltuieli şi este dezvoltat un plan pentru veniturile care trebuie cheltuite sau economisite.

Ultima rectificare ce a avut loc prin Ordonanţa nr.59/2014 la sănătate a fost una pozitivă, de peste 140 de milioane de lei, bani direcţionaţi către programele naţionale de sănătate, reabilitarea maternităţilor, finanţarea centrelor de permanenţă, măsuri de prevenire a bolii Ebola, precum şi pentru finanţarea drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în reţeaua autorităţilor publice locale şi a activităţii serviciilor de ambulanţă.

Fiind medic, fiind cadru didactic într-o universitate de medicină şi fiind târgmureşan, într-un oraş medical, consider că trebuie, în continuare, să facem investiţii inteligente pentru sisteme de sănătate durabile. Starea de sănătate influenţează gradul de participare a cetăţenilor la viaţa socială şi la productivitatea lor la locul de muncă. Pe scară mai largă, determină impactul financiar asupra sistemelor naţionale de asistenţă medicală. Investiţiile în sănătate favorizează creşterea economică prin faptul că le permit cetăţenilor să îşi menţină sănătatea şi să rămână activi pentru mai mult timp.

Mă bucură întotdeauna când bani europeni se investesc în cercetare. Cercetarea face şi ea parte din primul pas al prevenţiei şi, la ora actuală, România este implicată în numeroase proiecte care, cu siguranţă, vor reuşi să aducă bani europeni, bani investiţi în infrastructură, în echipamente şi în tehnologii medicale.

Trebuie să avem în vedere constant îmbunătăţirea sănătăţii şi siguranţa la locul de muncă, formarea şi educaţia personalului sanitar, ameliorarea capacităţii instituţionale, a accesului la piaţa locurilor de muncă şi a incluziunii sociale în sectorul sănătăţii şi al îngrijirilor de sănătate pe termen lung.

Sunt sigur că ne vom mobiliza la dezbaterea Legii bugetului, cel mai important act normativ pe care-l adoptăm într-un an legislativ, şi vom reuşi să menţinem liniile trasate de către premier şi de către fiecare ordonator de credite.

Felicit consecvenţa premierului în relaţia de negociere cu FMI. Dacă ţinteşti puţin, primeşti puţin. Dacă ne puteam descurca fără un acord nou cu FMI, nu avea rost să ne angajăm doar pentru a deveni servili. Este timpul ca România să îşi găsească locul cuvenit de membru de valoare al Uniunii Europene.