Farmaeconomia şi managementul medical

Zilele trecute s-a desfăşurat la Târgu Mureş Conferinţa Naţională de Farmacoeconomie şi Management Sanitar, ediţia 2014, în cadrul căreia am participat ca speaker, în calitatea mea de şef de lucrările Disciplina Sănătate Publică şi Management în cadrul UMF Târgu Mureş.

Este prima dată când domeniul farmacoeconomiei este abordat într-o conferinţă de management sanitar, într-o perioadă în care subiectul actualizării listei medicamentelor şi utilizării raţionale a resurselor este unul fierbinte. Schimbul de experienţă în domeniul farmacoeconomic şi de management sanitar a fost facilitat de experţi din două ţări cu sisteme sanitare şi probleme apropiate: România şi Ungaria. Farmacoeconomia ca şi domeniu poate deveni o ştiinţă care să fie aplicată în România cu un impact destul de mare. Discutând cu farmaciştii, cu specialiştii în economie sanitară, am ajuns la concluzia că modificarea marjelor de profit pe lanţul producător-distribuitor-farmacie de circuit deschis poate aduce bani la buget, cu beneficii directe asupra pacienţilor, care pot avea acces la mai multe medicamente şi la o îmbunătăţire a serviciilor medicale.

Modalităţile prin care să conştientizăm utilizarea produselor generice într-un procent mult mai mare pot fi o sursă de bani, pentru că în România 20% din produse consumă 80% din resurse, iar o creştere a prescripţiei de generice va putea determina o creştere a resurselor pentru sănătate.

Anul 2014 a fost un an în care s-a reuşit modificarea listei medicamentelor compensate de două ori. Ultima modificare a avut loc prin Hotărârea de Guvern nr. 996/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 815 din 7 noiembrie 2014. Au fost introduse spre exemplu tratamente noi pentru pacienţii care suferă de diferite forme ale unor boli cardiovasculare, pentru controlul glicemiei pacienţilor cu diabet zaharat care nu îşi mai pot controla glicemia. S-au adăugat şi patru noi medicamente pentru tratarea bolilor inflamatorii reumatice cronice, precum şi noi tratamente pentru hepatita cu virus B, HIV/SIDA, boli nefrologice, precum şi boli oftalmologice (glaucom), astm bronşic, boli psihice (schizofrenie) şi bronhopneumonii obstructive. Alte două molecule noi sunt pentru tratarea poliartritei adiopatice juvenile la copii, în condiţiile în care pe piaţă, în acest moment, există o singură posibilitate de tratament.

O stare bună de sănătate este un element esenţial al bunăstării umane, reprezentând o valoare în sine. La nivel individual, o stare bună de sănătate reprezintă o componentă importantă a capitalului uman, permiţând oamenilor să îşi desfăşoare activităţile, să îşi îndeplinească ţelurile, să aibă o viaţă completă şi să fie membri activi ai societăţii. La nivel societal, o stare de sănătate ridicată este un element-cheie al capitalului uman al fiecărei ţări, contribuind la competitivitatea ei faţă de alte ţări.

În tumultul vieţii cotidiene, nu putem uita nici măcar o clipă importanţa pe care o are sănătatea, atât a noastră, cât şi a celorlalţi.